2016-12-10 09:03

ECONOMIE


Guvernul impune taxe la contestarea fără succes a unui contract public-privat şi pentru plângeri în instanţă

 |  21:28
Guvernul impune taxe la contestarea fără succes a unui contract public-privat şi pentru plângeri în instanţă

Guvernul aeliminat condiţia impusă firmelor care contestă în instanţă un contract departeneriat public-privat de a depune o garanţie de 2% din valoareacontractului, dar a decis în schimb să le oblige la plata unei sume fixe şi aunei cote de până la 1% din valoarea contractuală.

În acelaşi timp, firmele careformulează plângeri la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor(CNSC), dar ale căror contestaţii sunt respinse de către Consiliu vor fi de asemenea obligate să cedezestatului o sumă fixă şi unei cote procentuale din valoarea contractului.Suma va fi reţinută din garanţia de participare impusă fiecărui ofertant înparte şi nu va fi restituită decât dacă firma în cauză contestă în instanţădecizia CNSC şi obţine în justiţie câştig de cauză.

Noile reguli au fost stabilite deGuvern printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea parteneriatuluipublic-privat, informază Mediafax.

Prin actul normativ, Executivul a eliminat condiţia impusăfirmelor care contestă în instanţă un contract de parteneriat public-privat dea depune o garanţie de 2% din valoarea contractului, dar i-a obligat petoţi ofertanţii să constituie la licitaţie o garanţie de participare în cuantumde 1% din valoarea contractului.

În document se arată că garanţia de2% în cazul depunerii unei contestaţii a fost eliminată pentru a facilita"accesul neîngrădit la justiţie", după ce Comisia Europeană aatenţionat că Legea parteneriatului public-privat, intrată în vigoare în lunaoctombrie anul trecut, contravine normelor europene în domeniu.

În acelaşi timp însă, , atâtpentru cererile introduse la instanţele judecătoreşti privind contractele departeneriat public-privat, cât şi pentru firmele ale căror contestaţii suntrespinse de către CNSC.

Astfel, ordonanţa adoptată de Guvernstabileşte că, în vederea soluţionării contestaţiilor pe caleadministrativ-jurisdicţională, persoana care se consideră vătămată are dreptulsă se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în termende 10 zile de la data la care a luat cunoştinţă de un act al autorităţiipublice considerat nelegal. În cazul depunerii unei contestaţii, statul aredreptul să încheie contractul de parteneriat public-privat numai după ce estecomunicată decizia Consiliului.

CNSC va putea desemna un expertindependent pentru lămurirea unor probleme de natură tehnică sau financiară,costul expertizei fiind suportat de partea care a formulat cererea de efectuarea acesteia.

În cazuri temeinic justificate şipentru prevenirea unei pagube iminente, Consiliul, până la soluţionareafondului cauzei, poate să dispună, în termen de trei zile, la cererea părţiiinteresate, suspendarea procedurii de selecţie. Consiliul soluţionează cerereade suspendare luând în considerare consecinţele acestei măsuri asupra tuturorcategoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesuluipublic, se arată în ordonanţă.

Autoritatea publică este obligată sărăspundă oricărei solicitări a CNSC şi să transmită orice alte documenterelevante pentru soluţionarea contestaţiei, în maximum cinci zile, subsancţiunea unei amenzi de 10.000 lei aplicată conducătorului instituţieipublice parte a contractului.

Dacă reclamantul are câştig decauză, iar autoritatea publică nu respectă decizia CNSC, conducătoruluiinstituţiei i se va aplica o amendă pe fiecare zi de întârziere, ce constă în20% din salariul minim lunar pe economie.

Ordonanţa stabileşte însă şi că CNSCpoate respinge contestaţia firmei ca fiind nefondată, tardivă, "lipsită deinteres" sau de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sauneîmputernicită, precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau de fond.

În măsura în care Consiliul respingecontestaţia, autoritatea publică va reţine contestatorului, din garanţia departicipare, o sumă fixă şi o cotă procentuală în raport cu valoarea estimată acontractului.

Astfel, pentru un contract cuvaloarea estimată între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv va fi reţinut 1% dinaceastă valoare, în timp ce pentru contracte cu valoare între 420.001 lei şi4,2 milioane lei inclusiv va fi oprită o sumă fixă de 4.200 lei plus 0,1% dinceea ce depăşeşte 420.001 lei.

Acelaşi sistem de calcul va fiaplicat şi pentru contractele cu o valoare superioară. Pentru contracte cu ovaloare cuprinsă între 4.200.001 lei şi 42 milioane lei inclusiv va fi cedată osumă fixă de 7.980 lei plus 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei, pentrucontracte în valoare cuprinsă între 42.000.001 lei şi 420 milioane lei inclusivva fi reţinută o sumă fixă de 11.760 lei plus 0,001% din ceea ce depăşeşte42.000.001 lei, iar pentru contracte cu valoare cuprinsă între 420.000.001 leişi 4,2 miliarde lei inclusiv va fi oprită o sumă fixă de 15.540 lei plus0,0001% din ceea ce depăşeşte 420.000.001 lei.

Pentru contestarea fără succes alicitaţiilor aferente contractelor de parteneriat public-privat în valoare maimare de 4,2 miliarde lei va fi plătită o sumă fixă de 19.320 lei plus 0,00001%din ceea ce depăşeşte valoare estimată a contractului.

Sumele reţinute nu vor fi returnatede stat decât dacă firma care s-a adresat fără succes CNSC contestă în instanţădecizia Consiliului de respingere a constetaţiei, iar judecătorii îi dauacesteia câştig de cauză.

În ordonanţă este stabilit însă înacelaşi timp că "cererile introduse la instanţele judecătoreşti având caobiect contractele care intră în sfera de aplicare a acesteia, precum şi celepentru repararea prejudiciului cauzat se taxează, în funcţie de valoare".

Astfel, pentru contracte sauprejudicii de până la 40.000 lei inclusiv va trebui plătită o taxă de 1% dinaceastă valoare, iar pentru contracte sau prejudicii cu valoare cuprinsă între40.001 lei şi 400.000 lei inclusiv va fi impusă o taxă fixă de 400 lei plus0,1% din ceea ce depăşeşte 40.001 lei.

Pentru contracte sau prejudiciu cuvaloare cuprinsă între 400.001 lei şi 4 milioane lei inclusiv a fost stabilităo taxă fixă de 760 lei plus 0,01% din ceea ce depăşeşte 400.001 lei, iar pentrucontracte sau prejudiciu în valoare cuprinsă între 4.000.001 lei şi 40 milioanelei inclusiv a fost impusă o sumă fixă de 1.120 lei plus 0,001% din ceea cedepăşeşte 4.000.001 lei.

Pentru contracte sau prejudiciu cuvaloare între 40.000.001 lei şi 400 milioane lei inclusiv va fi plătită o sumăfixă de 1.480 lei plus 0,0001% din ceea ce depăşeşte 40.000.001 lei, iar pentrucontracte sau prejudiciu între 400.000.001 lei şi 4 miliarde lei inclusiv va fiplătită o sumă fixă de 1.840 lei plus 0,00001% din ceea ce depăşeşte400.000.001 lei.

Pentru contracte sau prejudicii cuvalori mai mari de patru miliarde lei va fi plătită o taxă de 2.200 lei.

Plângerea formulată împotrivadeciziei pronunţate de Consiliu vor fi taxate cu 50% din aceste sume.

Cererile neevaluabile în bani vor fitaxate cu 4 lei.

Conform actului normativ, instanţacompetentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei CNSC estecurtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal în a cărei rază seaflă sediul instituţiei publice. Judecătorul fixează prin rezoluţie primultermen de judecată, care va fi de cel mult 20 zile de la data înregistrăriicererii de chemare în judecată, dispunând citarea părţilor. Termenele dejudecată ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile.

"Lipsa părţii legal citate nupoate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel. Instanţa vaputea dispune o singură dată amânarea judecării cauzei, numai în modexcepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii saureprezentantului ei", se arată în ordonanţă.

În cazul în care instanţa consideră,după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interesgeneral impun menţinerea efectelor contractului, aceasta va dispune în schimbsancţiuni alternative, respectiv limitarea efectelor contractului prinreducerea termenului de execuţie a acestuia şi/sau aplicarea unei amenziinstituţiei publice, cuprinsă între 2% şi 15% din valoarea contractului,cuantumul acesteia fiind invers proporţional cu posibilitatea de a limitaefectele contractului.

La aplicarea sancţiuniloralternative, instanţa va avea în vedere ca acestea să fie "eficiente,proporţionale şi descurajante", conform actului normativ.

Documentul obţinut de MEDIAFAXrelevă că Legea parteneriatului public-privat a fost modificată deoareceDirecţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţiaautorităţilor române că actualele prevederi sunt în contradicţie cu normele UEşi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate, subsancţiunea declanşării procedurii de infringement având ca efectamânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore.

România a fost notificată de cătreComisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatuluipublic-privat la începutul lunii februarie şi a avut la dispoziţie 70 de zilepentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639244-01-03



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image