2016-12-07 14:30

ECONOMIE


În fiecare zi, 70 de patroni renunţă la afacerile lor. 200 de firme sunt radiate zilnic de la Registrul Comerţului

 |  17:05
În fiecare zi, 70 de patroni renunţă la afacerile lor. 200 de firme sunt radiate zilnic de la Registrul Comerţului
Trendul economiei româneşti se reflectă puternic şi în situaţia companiilorde pe piaţă. Altfel, potrivit datelor Registrului Comerţului, peste 10.000 defirme au ales să-şi închidă porţile în ultimele luni, în aşteptarea unorvremuri mai bune. Cu alte cuvinte, în fiecare zi, aproximativ 70 de patronirenunţă la afacerile lor. Bucureştiul, Aradul şi Constanţa conduc în topul zonelorcu cele mai multe falimente din România. Mai mult, peste 200 de firme suntradiate zilnic la Registrul Comerţului.Patronatele din industrie nu sunt deloc optimiste şiconsideră că valul de falimente va continua într-un ritm alert. Construcţiile,comerţul şi industria sunt cele mai afectate sectoare. „La nivelul industriei textile,situaţia este extrem de gravă. Statul se ocupă de măsuri populiste, nu demăsuri concrete de sprijin. El anunţă ca pe ceva pozitiv că scumpeşte doarenergia pentru industriaşi, însă măsura are efecte negative asupra populaţiei.Dacă energia este mai scumpă, costurile de producţie cresc, iar firma care nuîşi permite să plătească va da oameni afară ca să supravieţuiască. Am vorbit şicu firme străine care sunt stupefiate de dezinteresul pe care îl arată statul faţăde industria textilă. SectorulIMM-uri din industrie este decapitalizat, lipsit de lichidităţi şi cu creşteribirocratice dimensionate prin legislaţie la nivelul marilor companii”, a spus Maria Grapini, preşedinteleFederaţieiPatronale din Industria Uşoară. Ea a adăugat că falimentarea unei industrii duceautomat la creşterea şomajului. CNIPMM:Peste 100.000 de IMM-uri au dispărut din cauza crizeiOvidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al ÎntreprinderilorPrivate Mici şi Mijlocii, consideră că s-a ajuns mult prea departe cu ignoranţaautorităţilor şi cere măsuri eficiente pentru salvarea firmelor. Mai mult,Nicolescu spune că statul împiedică buna funcţionare a agenţilor economici. “Înprimul rând, cred că este nevoie de o analiză riguroasă a tuturor firmelor carese află în pericol de faliment, iar dacă statul este răspunzător, societăţilear trebuie să beneficieze de a doua şansă. Trebuie spus clar că firmele auprobleme şi din cauza statului care nu îşi plateşte datoriile la timp. Înschimb, o firmă dacă nu achita o anumită sumă la un anumit furnizor trebuie săplătească penalităţi”, a spus Nicolescu. El estimează că Romania apierdut peste 100.000 de IMM-uri în perioada crizei economice. Potrivit lui Nicolescu, România se află în rândul ţărilorcare se refac cel mai lent dupa criză, în acest context fiind nevoie de proiectestrategice de anvergură. Industria alimentară luptă săsupravieţuiască

În momentul de faţă, firmele dinindustria alimentară trec printr-o situaţie fără precedent. Societăţile dinacest sector dispar pe bandă rulantă, iar cele care rămân pe piaţă fac eforturiuriaşe să reziste. “În ceea ce priveşte comerţul, principala problema a fostscăderea cererii, dublată de creşterea preţurilor. CreştereaTVA a dus la scăderea puterii de cumpărare, iar companiile nu au putut să maipună în preţ costurile de producţie care au crescut. În plus, multe firme aucontracte cu hipermarketurile şi nu pot creşte preţul oricând doresc, pentru căexistă clauze care nu permit acest lucru. La nivelul industriei alimentare nuse simte deloc intervenţia statului. Mai mult, din cauza fiscalităţii crescute,multe companii au ales să se mute din România în ţări care au un mediu de afaceriprietenos. Cred că falimentele din industria alimentară vor continua şi îmipare rău că statul nu realizează că trimiterea în şomaj a lucrătorilor înseamnăun cost suplimentar”, a spus Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din IndustriaAlimentară.

IMM-urile nucred în “CardulKogălniceanu”Guvernul a lansat recent “CardulKogălniceanu”, instrument prin care ar trebui să sprijine mediul de afaceri şiIMM-urile prin subvenţionarea dobânzilor creditelor şiprin acordarea de garanţii de stat. Din perspectiva alocării bugetare, pentru2011, pentru subvenţionarea dobânzii sunt cel puţin 24 milioane de lei, iarpentru garanţii este un fond de garantare special pentru IMM-uri, de 400milioane de lei. Despre acest instrument financiar, patronatele spun că baniipe care îi poţi obţine pentru o societate sunt nesemnificativi şi având învedere că nu se foloseşte o procedură electronică prin care IMM-ul să poatăavea acces rapid la bani, procedurile pot dura foarte mult. Potrivitreprezentanţilor patronatelor, dacă statul nu elaborează rapid un set de măsuripentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, încasările la buget se vor diminuadrastic.

Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-02-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image