2016-12-08 12:06

ECONOMIE


Majorarea pensiilor nu este sustenabilă

 |  20:59
Majorarea pensiilor nu este sustenabilă

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că strategia fiscală adoptată de Guvern pentru 2012 comportă riscuri din cauza situţiei dificile de pe pieţele internaţionale, făcând incertă creşterea salariilor la nivelul prognozat, precum şi plata unor obligaţii de la bugetul de stat. Mai mult, majorarea pensiilor, prevăzută de la 1 ianuarie, este nesustenabilă, iar o decizie în acest sens va fi una politică, susţine Ionuţ Dumitru.

- Care sunt, în opinia Dvs, „hibele” strategiei fiscale aprobată de Guvern pentru anul 2012? I.D.: Nu cred că se poate discuta neaparat de hibe. Cred că există anumite riscuri pe care le comportă această strategie şi avem nevoie de un „plan B”. În primul rând, riscuri legate de proiecţiile macroeconomice, care în momentul de faţă arată o creştere economică între 3,5% şi 4% pentru anul următor. În noul context internaţional, e posibil ca această creştere luată în calcul pentru buget să fie optimistă, mai ales având în vedere noile turbulenţe apărute în ultimile săptămâni pe pieţele internaţionale.     De asemenea, există riscuri legate de plăţile pe care trebuie să le facă bugetul ca urmare a unor decizii din justiţie legate de drepturi salariale, care totalizau deja anul trecut 1,5% din PIB. Deocamdată nu există o soluţie pentru aceste plăţi. Guvernul încearcă să le eşaloneze pe o perioadă mai mare de timp.  Mai mult, Executivul intenţionează să crească salariile pentru a recupera în totalitate scăderea de 25% din 2010 şi să crească pensiile (prin indexarea prevazută de noua lege a pensiilor). Astfel de decizii trebuie tratate cu maximă prudenţă în momentul de faţă, mai ales în contextul internaţional foarte dificil care ar putea schimba semnificativ proiecţiile macroeconomice în 2012. Oricum, ţinta de 3% deficit bugetar pentru 2012 este una foarte greu de atins şi fără efecte negative suplimentare din posibile noi tensiuni pe pieţele internaţionale cauzate de criza datoriilor suverane la nivel internaţional. - Credeţi că e posibilă atingerea ţintei de deficit bugetar anul viitor? În ce condiţii? - I.D.: În ceea ce priveşte salariile bugetarilor, un lucru este clar. De fapt, nu numai în cazul bugetarilor, ci la tot ce înseamnă cheltuieli sociale în buget. Scăderea deficitului bugetar la care ne-am angajat faţă de instituţiile internaţionale (FMI,CE,BM) trebuie făcută împreună cu o scădere a facturii sociale. La momentul în care a început criza în 2008, noi aveam o factură socială - salarii, pensii, ajutoare sociale - care nu putea fi plătită din resursele existente. Când ai de plătit dintr-un leu încasat peste 70 de bani numai factura socială, înseamnă că ai o problemă. Atunci, practic, trebuie să reduci factura socială, pentru că e o povară prea mare pentru buget şi nu o să te poţi împrumuta şi îndatora la nesfârşit să plăteşti salarii şi pensii, asta e clar. Unele ajustări s-au facut în ultimii doi ani. Pe partea de salarii, s-a agreat împreună cu FMI şi CE o reducere a fondului de salarii ca procent în PIB. E proiectat să se reducă factura de salarii anul viitor la 7,2% din PIB de la 7,5% anul acesta, şi în anii următori să continuă să scadă. Ceea ce înseamnă că, pentru 2012, este posibilă o creştere a fondului de salarii cu 5%, dacă situaţia macroeconomică luată în considerare se materializează, respectiv dacă vom avea o creştere economică de 3,5-4%, ceea ce oricum pare optimist în acest moment. - Se poate recupera scăderea salarială de 25% din sistemul bugetar, integral, anul viitor? - I.D.: Creşterea cu 5% a fondului de salarii în 2012 se poate face fie păstrând acelaşi număr de salariaţi în sistemul bugetar – caz în care salariul mediu din sectorul bugetar poate creşte cu 5%,  fie reducând în continuare numărul angajaţilor, caz în care majorarea salariului mediu poate fi mai mare de 5%. Ca salariile să fie aduse la nivelul de dinainte de reducerea cu 25% din 2010 e nevoie de o creştere a salariului mediu mult mai mare. Practic, ca să se revină la salariul de atunci, după creşterea de 15% operată anul acesta, mai e nevoie de o creştere de 16% faţă de nivelul curent, care este mult mai mult decât 5% de care discutam mai devreme. În situaţia aceasta, pentru a ne întoarce la salariile de dinainte de criză, e nevoie de o reducere substanţială a personalului bugetar. Ce ştim foarte clar este că trebuie să ne încadrăm în acel 7,2% din PIB fond total de salarii. - Vor putea fi majorate pensiile, anul viitor? - I.D.: Dacă la salarii s-a mai putut controla situaţia, prin reducerea cu 25%, la pensii situaţia este mult mai dificilă. Legea pensiilor spune că acestea trebuiesc indexate începând cu 1 ianuarie 2012 cu inflaţia, plus jumătate din creşterea în termeni reali a salariului. Asta înseamnă o indexare de circa 6-7%. Întrebarea este: pot să fac aşa ceva, ţinând cont de faptul că deficitul pe bugetul de  pensii anul acesta este deja de 15 miliarde de lei? E imens, se apropie deja de 3% din PIB. Aceşti bani trebuie să îi împrumut pentru că nu îi am. La pensii avem o problemă de echilibru financiar evidentă, din cauză că sunt mult prea puţini contribuabili la numărul de beneficiari. Din perspectiva posibilităţilor financiare şi a sustenabilităţii, nu putem indexa pensiile în 2012. România are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung de reechilibrare a fondurilor de asigurări sociale (pensii, asigurări de sănătate şi asigurări de somaj), care în momentul de faţă au probleme foarte serioase de sustenabilitate financiară. Nu putem să continuăm la nesfârşit cu împrumuturile şi implicit îndatorarea pentru a plăti cheltuielile sociale pentru că nu este sustenabil.  - Care este scenariul cel mai negativ pentru perioada 2011-2012? I.D.: Acum, la nivel internaţional, cuvântul de ordine este incertitudine. Nu ştim foarte sigur ce se va întâmpla cu SUA. În Europa, nu ştim cum se va rezolva problema datoriilor suverane. În Europa e nevoie de o decizie politică foarte serioasă şi hotărâtă care nu este uşor de luat. În esenţă, pentru a supravieţui, Europa are nevoie de o centralizare şi coordonare a politicii fiscale, care implică însă o anumită cedare din suveranitatea statelor membre. Va fi nevoie de un compromis politic.  Despre Ionuţ Dumitru din 2005, economist-şef la Raiffeisen Bank România din 2010, preşedinte al Consiliul Fiscal, la propunerea Asociaţiei Române a Băncilor. preşedinte şi fondator al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România

Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-10-21

Mai multe imagini:
Majorarea pensiilor nu este sustenabilă
zoom

TAGURI: preşedintele Consiliului Fiscal



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Rezultatul Loteriei de duminică. Bonurile fiscale de 168 de lei, din 21 octombrie, câștigătoare La extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică, au fost desemnate câștigătoare bonurile... 20 Noi 2016 | (0)
O prevedere din Codul Fiscal, denunțată la CCR de Avocatul Poporului Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu o exceptie de... Acum 14 ore | (0)