2018-09-25 10:24


Mugur Isărescu: “În România nu există o psihologie de deflaţie!”

 |  19:41
Mugur Isărescu: “În România nu există o psihologie de deflaţie!”

BNR a prezentat luni ultima prognoză privind evoluţia inflaţiei, estimarea pentru acest an fiind în scădere, în timp ce pentru 2016 banca centrală “vede” o inflaţie în creştere faţă de estimarea anterioară.

Astfel, BNR a revizuit prognoza pentru rata anuală a inflaţiei, la -0,7% pentru finele acestui an, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de estimarea din august, şi la 1,1% pentru sfârşitul anului viitor, cu 0,4 puncte procentuale în creştere, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax. Scenariul băncii centrale privind inflaţia include prevederile Codului Fiscal şi modificările aduse prin ordonanţa de urgenţă din octombrie.

"Fără impactul de runda I al reducerii cotei TVA, rata prognozată a inflaţiei ar atinge 2,1% la sfârşitul acestui an şi la 2,7% în 2016", a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a arătat că rata anuală a inflaţiei este anticipată la valori negative până în mai 2016, urmând să revină ulterior în teritoriu pozitiv, dar inferioare, până la sfârşitul anului următor, limitei inferioare a intervalului ţintei BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, deci sub 1,5%.

Rata anuală a inflaţiei este estimată a reintra în interiorul intervalului în 2017.

"Atât consumatorii, cât şi antreprenorii, intermediarii nu văd încă o deflaţie în România, chiar dacă văd o scădere a preţurilor, IPC-ul în teritoriu negativ vine dintr-o măsură fiscală. Până în prezent, nu există o psihologie de deflaţie, populaţia cumpără, se investeşte, cererea creşte şi publicul crede că după o anumită perioadă de timp va fi depăşit acest moment şi inflaţia va intra în ţinta pe care o urmărim", a mai spus şeful băncii centrale.

BNR a revizuit în august prognoza pentru rata anuală a inflaţiei la -0,3% pentru finele acestui an şi la 0,7% până la sfârşitul anului viitor, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv 1,2 puncte în scădere faţă de proiecţia anterioară, urmând să intre în interiorul intervalului din jurul ţintei în T1 2017.

“Cu francul elveţian o păţeam oricum!

Francul elveţian a avut un comportament "nărăvaş" faţă de euro, el nu s-a apreciat numai în raport cu leul, iar dacă România ar fi fost parte a zonei euro, problemele creditelor în franci elveţieni erau aceleaşi sau mai mari, având în vedere restricţiile eurozonei, a apreciat guvernatorul BNR.

"Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro este o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr, s-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar. (...) Dar francul elveţian a fost atât de buclucaş, atât de zvăpăiat, încât nu s-a plimbat numai faţă de leu, el a avut un comportament nărăvaş faţă de euro. Şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam cu francul elveţian, şi acolo şi mai rău, pentru că aveam şi restricţii, fiind în zona euro", a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El fusese întrebat dacă este de acord cu ideea unor economişti şi chiar a Consiliului Fiscal că neperformanţa creditelor în valută poate fi legată de ţinta de aderare la zona euro, care a creat aşteptări în rândul populaţiei şi apoi nu a fost respectată.

"Noi (BNR - n.r.), aici, în faţa dumneavoastră, am spus că noi am fost codaşi cu ţinta, noi am pus de la început 2015, ungurii au pus 2008. Au intrat, într-adevăr, în Uniunea Europeană în 2004. Polonezii, cehii tot aşa ceva, 2009 sau 2010. Tot atât de adevărat e că, în Ungaria, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în zona euro, a explodat cel mai mult, acolo am avut cea mai mare problemă a creditului în franci elveţieni", a spus Isărescu.

El a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte de aderare care nu păreau deloc ambiţioase la momentele când au fost anunţate, dar apreciază că motorul finanţărilor în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari.

"Noi am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune, respectiv capital, management, bună administarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în vaulută, despre care puţini au crezut în 2006-2007 că ar putea fi atât de nociv. Numai noi ştim ce am păţit încercând să contracarăm acest lucru. Am mărit rezervele minime obligatorii la 40%", a punctat guvernatorul.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-09

TAGURI: mugur isarescu, bnr, inflatie, deflatie
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...