2016-12-05 00:40

ECONOMIE


Raport BCR: ''Agricultura poate hrăni patru Românii''

 |  18:21
Raport BCR:  ''Agricultura poate hrăni patru Românii''

Ţara noastră şi-ar putea tripla exporturile, putândasigura necesarul de consum pentru circa patru Românii, dacă ar atingeproductivitatea medie la nivel european, a declarat, luni, economistul-şef alBCR, Lucian Anghel. „Potenţialul de dezvoltare a agriculturii din România estefantastic, pentru că nu există un alt domeniu în care să fie pe locul cinci înEU 27, luând în considerare suprafaţa arabilă existentă. În anul 2010, ţaranoastră s-a clasat în Top10 producători de porumb la nivel mondial, cu oproducţie de peste9 milioane de tone, într-un an cu condiţii meteofavorabile”, a precizat Anghel, în cadrul unei conferinţe de prezentare araportuluianual pe agricultură, „Potenţialul uriaş al României aşteaptăîncă să fie deblocat".

Potrivit documentului citat de NewsIn, deşi agriculturadin România are o pondere importantă în PIB, de circa 7%, comparativ cu Franţa- 2%, Polonia - 4%, Ungaria - 4% sau Bulgaria - 6%, oferă o firavă susţinere lacreşterea economică în ultimiizeceani, în principal ca urmare adependenţei mari de condiţiile meteo şi a investiţiilor reduse. Lucian Anghel aestimat că ponderea agriculturii în PIB va creşte în acest an cu 0,3%, la ocreştere economică de 2%.

În ţara noastră, la cultura de cartofi, cu toate că ocupălocul trei în Europa, după Polonia şi Germania, în ceea ce priveşte suprafaţacultivabilă, randamentul per hectar este sub cel din Ungaria şi Polonia, întimp ce la legume, producţia acoperă doar 50-60% din consumul intern,apelându-se la importuri. La floarea-soarelui, România ocupă primul loc înEuropa ca suprafaţă de producţie, respectiv 840.000 de hectare, şi este întopul primilor cinci cultivatori, cu o producţie mediede peste 14milioane de tone.

„În România sunt multe persoane implicate în agricultură,însă productivitatea este redusă, dacă facem o comparaţie cu Franţa, unde 5%din populaţie este angajată în acest sector, cu o productivitate de 45%. Maimult de două milioane deromâni lucrează în agricultură în România, ceeace este cu 2,5 mai mult faţă de Franţa. (...) În România, se consideră căagricultura se face din experienţă, se moşteneşte din tată în fiu”, a explicatAnghel. De asemenea, exploataţiile de subzistenţă au o pondere foarte mare în ţaranoastră. Principalele slăbiciuni ale exploataţiilor de subzistenţă şisemisubzistenţă sunt capacitatea scăzută de investiţii şi orientarea slabă sprepieţele de consum, potrivit aceluiaşi studiu. În România, 53% din suprafaţaarabilă este lucrată de cei care deţin exploataţii agricole sub zece hectare,comparativ cu Franţa, unde nu prea există astfel de ferme. Totodată, 99% dinexploataţii sunt de subzistenţă şi semisubzistenţă, orientate pe autoconsum,astfel că nu există capacitate pentru investiţii, iar o parte consistentă dinproducţie nu intră pe piaţa cererii şi ofertei. Primele 50 de exploataţiiagricole importante din ţară acoperă mai puţin de 5% din suprafaţa arabilătotală.

O altă problemă importantă este îmbătrânirea populaţieiimplicate în agricultură, 45% dintre ferme fiind deţinute de persoane de celpuţin 65 de ani, în timp ce în Franţa doar 15% dintre proprietari au 65 de ani.Şi în ceea ce priveşte investiţiile în echipamente, România se află sub nivelulcelorlalte state europene. Consumul de energie este la o treime comparativ cuBulgaria şi de şase ori mai mic faţă de Franţa, ca urmare a mecanizării reduse,combinată cu sistemul de irigaţii învechit, toate caracterizând o agriculturăînvechită. Suprafaţa irigabilă din România reprezintă 9%, în timp ce zoneleirigate sunt sub 1%. Analiza BCR a luat în calcul datele Eurostat şi aleMinisterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Preţurile la pâine şi cereale au temperatinflaţia

„Menţinerea preţului la pâine şi cereale a reprezentat unfactor de stabilitate, temperândinflaţia. Am fi putut avea o inflaţiemult mai mare”, a adăugat Lucian Anghel.

Alimentele reprezintă 37% din coşul de consum, ţaranoastră fiind mult mai expusă la fluctuaţiile preţurilor la nivelinternaţional, potrivit raportului anual pe agricultură al BCR. Astfel, preţulalimentelor din România are cel mai mare impact asupra inflaţiei comparativ cualte ţări, în condiţiile în care cota reprezentată de alimente în coşul deconsum este cea mai mare comparativ cu Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Franţa. „Suntfluctuaţii care fac dificilă adoptarea euro şi este nevoie de o agriculturăperformantă, independentă de condiţiile meteo, pentru a reduce aceastefluctuaţii. Înainte de a adera la zona euro vom fi obligaţi să avem oagricultură care să reducă cât se poate de mult aceste volatilităţi”, aexplicat Anghel. Potrivit acestuia, preţurile la alimente la nivel mondial vor creşte,în următorii zece ani, cu 20 până la 50%.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-04-16



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

DETECTIV
19 Iul 2011

DACA MAI STA BASESCU LA PUTERE....TOATA PRODUCTIA SE VA DUCE PE RAMBURSAREA DATORRIILOR SI ROMANII VOR MANCA MAI PROST CA ACUM !

Adauga un comentariu

Random image