2016-12-08 08:20

ECONOMIE


România are şanse pentru o creştere economică puternică în anii 2012-2015. Ţara noastră va deveni unul dintre cei mai siguri emitenţi de titluri din Europa

 |  17:30
România are şanse pentru o creştere economică puternică în anii 2012-2015. Ţara noastră va deveni unul dintre cei mai siguri emitenţi de titluri din Europa
România va deveniunul dintre cei mai siguri emitenţi de titluri din Europa, iar revenirearatingului decredit la categoria “investment grade” nu ar fi o surpriză,potrivit băncii de investiţii Renaissance Capital.

Deşidatoriile au urcat puternic la mijlocul deceniului trecut, alimentând oexpansiune economică accentuată urmată de o prăbuşire, nivelul absolut deîndatorare rămâne unul scăzut comparativ cu alte ţări (Letonia, Ungaria),existând o şansă bună pentru o nouă perioadă de creştere economică puternică înanii 2012-2015, apreciază Charles Robertson, global chief economist şi head ofmacro-strategy la banca de investiţii Renaissance Capital.

"Implementareafoarte eficace a recomandărilor FMI în România susţine acest scenariu, şi vacontinua sub noul acord stand-by de tip preventiv. Era nevoie de reforme.Fostul guvern a permis creşteri masive ale salariilor din sectorul public şi oexplozie a creditului în perioada 2006-2007, ridicând deficitul de cont curentla 14% din PIB (la sfârşitul anului 2008 - n.r.). Guvernul actual a luat douăluni de salarii de la angajaţii din sectorul public şi a reformat sistemul depensii, tăind astfel deficitul de cont curent la 4% din PIB în 2010", adeclarat Robertson într-o analiză transmisă miercuri.

Deficitulde cont curent s-ar putea înjumătăţi în 2011, deoarece exporturile urcă înprezent cu 30-40%, anticipează el.

Pepartea fiscală, un deficit de 8,5% din PIB în 2009 a fost redus la circa 7% dinPIB anul trecut, iar Guvernul ţinteşte 3% din PIB în 2012. Chiar dacă aceastăţintă nu va fi îndeplinită, Renaissance anticipează că datoria publică va fimai mică de 40% din PIB în 2012 şi aproximativ egală cu datoria totală asectorului privat - a populaţiei, firmelor şi companiilor.

"Datoriatotală, publică şi privată, va totaliza astfel 75-80% din PIB în 2011-2012, maipuţin decât în Polonia, jumătate faţă de nivelul din Ungaria şi cu mult maibine decât cifrele din Spania, Portugalia şi Grecia, de 240-280% din PIB, fărăsă mai vorbim de peste 300% în Marea Britanie şi Statele Unite. Alăturând şideficitul de cont curent mic, România va fi unul dintre cei mai siguri emitenţidecreditdin Europa. Revenirea ratingurilor de credit acordate deS&P şi Fitch înapoi în categoria investment grade, alături de cel atribuitde Moody's, nu ar trebui să fie o surpriză", consideră Robertson.

Elaminteşte însă că România nu a utilizat încă circa 90% dintre fondurileeuropene disponibile pentru perioada 2007-2013. Astfel, cofinanţareaproiectelor eligibile pentru atragerea acestor fonduri trebuie să fie oprioritate pentru Guvern în anii 2011 şi 2012. Totuşi, o notă pozitivă esteîncercarea evidentă a României de a se îndepărta de creşterea economicăgenerată de consum în favoarea investiţiilor.

"Succesulfabricii de automobile Dacia, a grupului Renault, a determinat deja Ford săinvestească în România. Vor urma şi alte companii, deoarece salariile suntconsiderabil mai mici decât în Europa Centrală, în timp ce banii europeni voraduce o infrastructură mai bună", consideră economistul.

Înprivinţa deficitului bugetar, a cărui creştere în anii de boom a împins Româniacătre acordul cu FMI, atingerea ţintei de 3% din PIB în 2012 ar fi o surpriză,deoarece Guvernul va dori să majoreze salariile din sectorul public încontextul celor două runde de alegeri de anul viitor. După tăierea cu 25% asalariilor din sectorul public şi creşterea TVA la 24% la jumătatea anuluitrecut, factori care se alătură preţurilor tot mai mari ale alimentelor şienergiei, promisiunea unor salarii cu 10-15% mai mari anul viitor ar puteadetermina un consum mai mare în acest an.

Chiardacă o astfel de creştere salarială ar aduce un deficit bugetar de 4% din PIBanul viitor, Renaissance Capital consideră că FMI şi UE nu vor fi "preasupărate", fiindcă România "va arăta încă foarte binecomparativ cu anumite alte ţări".

Adoptareaeuro rămâne însă o problemă delicată, deoarece depinde de acceptarea Românieiîn mecanismul ERM-2 de către Banca Centrală Europeană. BCE a refuzat Bulgariaîn 2007, în pofida stabilităţii levei din ultimii zece ani.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-09-24



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image