2016-12-02 20:15

ECONOMIE


Soluţii pentru agricultură. Bancherii cer crearea unei noi banci agricole

 |  17:05
Soluţii pentru agricultură. Bancherii cer crearea unei noi banci agricole
România are nevoie deo nouă bancă agricolă, dar şi de crearea unui fond de pensii pentru ţărani şiproducători agricoli, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului deAdministraţie al Institutului Bancar Român (IBR), Vasile Secăreş.

Pe de altă parte,Eugen Rădulescu, expert al Organizaţiei pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică (OECD) şi director în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), adeclarat că este inadmisibil să nu existe o cadastrare a terenurilor agricoleîn România.

“Înmomentul de faţă avem nevoie de soluţii în plus. Eu aş merge până la a vorbidespre necesitatea unei noi bănci agricole. Criza nu a orientat băncile cătreproducţie, ci către consumul administraţiei, consumul guvernării. În prezent,agricultura noastră seamănă cu agricultura celor mai slabe dezvoltate zone dinAfrica, Asia sau America latină. Văd, de asemenea, necesitatea unei componentemature de garantare pentru finanţarea agricolă şi o componentă de asigurare arecoltelor şi a producţiei. Este nevoie de un fond de pensii pentru ţărani şiproducătorii agricoli şi de un set de măsuri pentru construirea uneiinfrastructuri logistice comerciale şi de servicii pentru agricultură cu banimasiv băgaţi în agricultură pentru soluţii de acest gen”, a afirmat Vasile Secăreş.Reprezentantul IBR a adăugat, totodată, că lista de resurse a României estedestul de redusă, principalul punct fiind în domeniul resurselor umane. ”Cumconstruim un spaţiu de putere pentru elita naţională în vremurile care vin?Vezi exemplul Norvegiei. Am prăduit o grămadă de resurse, nu prea mai avem cescoate la înaintare. Lista nu e prea lungă, dar e totuşi o listă. În primulrând este resursa umană, dar criza bacalaureatului ne arată cu ce problemă neconfruntăm. Ar mai fi agricultura şi încă una sau două resurse de putere”, aspus oficialul IBR.

Piaţaproduselor alimentare autohtone valorează 100 de miliarde de euro

Potrivit lui Secăreş, la ora actuală, piaţa românească a produselor alimentarevalorează 100 de miliarde de euro, din care jumătate o reprezintă exporturile. ”Agricultura,plus industria alimentară, reprezintă singurul spaţiu de putere pentru elitanaţională. Mâncarea, ca şi apa şi aerul, vor fi resurse mai importante în acestjoc decât petrolul şi gazul. Mâncarea, dacă ne uităm la consumul gospodăriilorîn România, reprezintă circa 30% din PIB. Este o piaţă, analizând brutlucrurile, de circa 50 miliarde euro pentru România, cea mai mare piaţă pe caream putea-o avea. Iar dacă adăugăm exportul, ar fi uşor o piaţă de 100 miliardede euro. România poate fi unul dintre marii producători de alimente ai lumii.Noi, cu cel mai bun pământ din Europa, importăm 70% din mâncarea care seconsumă în oraşe... De ce? Pentru că în cei 20 de ani prin dezindustrializareşi transformarea agriculturii socialiste în agricultură de subzistenţă am datcel mai prost răspuns pe care îl puteam da unei asemenea probleme”, aatenţionat Vasile Secăreş.Rădulescu, BNR: “E inadmisibil să nuexiste o cadastrare a terenurilor agricole”

Fermierulromân nu poate garanta un credit cu terenul agricol, deorece România nu are laora actuală o piaţă a terenurilor şi este inadminsibil ca, în 20 de ani, să nureuşim să încheiem cadastrul terenurilor agricole la nivel naţional, adeclarat, ieri, în cadrul aceluiaşi eveniment, Eugen Rădulescu, expert alOrganizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi director încadrul BNR. ”Un fermier nu poate garanta cu pământul către bancă, pentru că înRomânia nu există o piaţă a terenurilor. În plus, sistemul juridic continuă săfie generos cu debitorii şi continuă să nu-i apere pe creditori. În ceea cepriveşte dezvoltarea unei pieţe a terenurilor, este inadmisibil ca, după 20 deani, să nu fim în stare să încheiem o cadastrare a terenurilor în România. Celcare vrea să cumpere un teren plăteşte o sumăX şi o altă sumă de trei orimai mare pentru cadastru, notariat etc. Forţa notarilor este cu mult mai maredecât a celor care vor cu adevărat binele acestei economii. Mai mult dejumătate dintre soţiile oamenilor politici sunt notari”, a menţionat Rădulescu.Oficialul BNR a avertizat asupra faptului că România a cheltuit resurse mari,dar cu toate acestea economia a rămas tot într-o stare slabă.”Am cheltuit resurse absolut infernale care s-au dus pe apa sâmbetei. În loc săfie o politică ce să ducă la creşterea producţiei, aproape tot ce s-a făcut afost menţinerea economiei la o stare slabă”, a spus Eugen Rădulescu.Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), înprezent, dintre cele 23,8 milioane hectare cât însumează teritoriul României,suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane hectare (61,7%). Din acesttotal, 9,38 milioane de hectare reprezintă teren arabil.În acest context,România se situează pe locul şase în Europa casuprafaţă agricolă utilizată (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şiPolonia) şi pe locul cinci ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germaniaşi Polonia.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-02-28



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

DETECTIV
18 Iul 2011

NU MAI AU CE FALIMENTA TOVARASEII?

Adauga un comentariu

Random image