2017-01-16 13:07

EDITORIAL


Alternativa la capitalism se negociază

 |  21:00

În vreme ce la noi retorica neoliberală a prins un nou suflu prin instalarea actualului Guvern, în lume se discută tot mai aprins despre soluţii la capitalismul în vechea sa versiune neoliberală care nu mai corespunde lumii actuale.

Perturbările cronice ale echilibrului financiar, imensele discrepanţe în venituri, şomajul ridicat au arătat clar că sistemul este mult prea imprevizibil. Iar imprevizibilitatea atrage frica de viitor şi implicit paralizia. Economia mondială este în acest moment paralizată pentru că nimeni nu ştie ce se va întâmpla. UE este într-un astfel de impas.

În aceste condiţii, a devenit clar că sistemul capitalist este un sistem economic şi nu a fost conceput pentru a crea un sistem acceptabil social. Este un instrument. Şi ca orice instrument care nu este controlat corespunzător  sau este folosit în scop greşit se epuizează prin şi în greşeli. Odată cu criza din 2008, toate miturile capitalismului au căzut ca o cortină. Nu orice persoană care munceşte din greu devine bogată. Nu orice persoană poate avea acces la un trai mai bun. Capitalismul nu a distribuit bogăţia, ci a concentrat-o în mâinile unora, mărind decalajul dintre bogaţi şi săraci. Valabil şi la nivel de state, nu doar la nivel individual. O altă idee, regăsită şi în România, este că toată lumea este responsabilă, toţi suntem vinovaţi, toţi trebuie să suportăm consecinţele prin austeritate pentru plata datoriilor capitaliste şi excesele unor jucători financiari ajutaţi de guverne. O încercare de a transfera responsabilitatea asupra celor mulţi, în condiţiile în care deciziile le iau cei puţini. Sunt doar câteva dintre miturile care s-au spart.

Există soluţii? Da. Ele se negociază şi una va ieşi „mare câştigător”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-04-20

TAGURI: capitalism, sistem, neoliberalism, mituri, eşec, criză, alternative



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

OVIDIU HURDUZEU
17 Feb 2012

Un model economic viabil, lansat deja in Romania, dar neglijat de guvernare a neoliberala, este distr ibutismul. "Distributismu l a devenit probabil cea mai atrăgătoare idee ca re s-a născut pe ruinele colapsului economic de l a începutul secolului al 21-lea – şi asta în mare măsură datorită f aptului că posedă cel m ai mare potenţial de a a runca o punte peste prăp astia care separă curent ele ideologice din SUA. scria David Gibson in ziarul Washington Post, 1 7 oct. 2011. În ţara no astră, distributismul, c a model economic şi soci al, nu a fost un produs d e import, ci o creaţie u nică a gândirii unor ma ri economişti (Virgil Ma dgearu) şi a unor mari p oliticieni precum Nicolae Iorga şi Ion Mihalache. ROMÂNIA INTERBELICĂ A AVUT O ECONOMIE DISTRIBUT ISTĂ. Distributismul nu inseamna redistribuirea a vutiei nationale din mode lele socialiste, ci propu ne o cat mai larga distri buire a proprietatii prod uctive ("proprietatea pro ductiva" inseamna posesiu nea fizica si folosirea c oncreta a pamantului, une ltelor si cunostintelor). Distributismul sustine r emoralizarea pieţei: o p iaţă cu adevărat liber ă combină logica profit ului cu beneficiile socia le; relocalizarea economi ei: un sistem de micro-pr oprietăţi, firme de fam ilie, mici gospodării ş i ferme agricole. Marile entităţi, căi ferate, utilităţile publice sau băncile nu vor fi priva tizate ci MUTUALIZATE, ad ică vor fi organizate î ntr-o formă care să per mită controlarea lor de către angajaţi şi clie nţi care devin acţionar i direcţi; recapitalizar ea micului proprietar pri n infiinţarea de bănci populare, facilităţi fi scale şi subvenţii pent ru IMM-uri, inclusiv firm ele de familie aflate la început şi cele de tip cooperatist, regim de imp ozitare diferentiat. Dist ributistii mai sustin br eslele (asociaţiile prof esionale) – cooperative le (in Romania trebuie ad optata legislaţia europe ana a cooperaţiei), prod ucţia locală pentru con sumul local, microcredita rea, agricultura sprijini tă de comunitate (metod de cooperare între pro ducător şi consumator p rin care se asigură prod use de calitate, pe bază de abonament sau de cont racte de tipul „risc ş i recompensă“ – meto da „Coşul ţărănesc ), tehnologia la scar mică şi „open sourc e“, agricultura ecologi că, gospodăriile autos uficiente, urbane şi rur ale. Distributismul este un sistem sustenabil pe c are l-au validat miile de mici firme de familie ş i firmele cu lucrători-p roprietari, băncile de m icrocreditare şi uniunil e de credit. Pe scară la rgă, Cooperativele Mondr agón din Spania şi econ omia distributistă din E miliei-Romagna, din Bolog na, unde 45% din PIB prov ine de la cooperative şi firme de familie demonst rează că economiile şi firmele distributiste au un avantaj structural pe care sistemul monopolist -financiar şi cel social ist nu pot să-l egaleze.
ALEXANDRU CIOLAN
17 Feb 2012

Capitalismul nu este numa i un sistem economic păg ubos (a se vedea argument ele din articol), el se b azează pe o viziune păg uboasă asupra lumii, pe o mentalitate de prădăt or-distrugător. Competi ia şi creşterea conti nuă pe care le presupune capitalismul nu sunt pos ibile. Iar dacă la meteh nele structurale ale capi talismului se mai adaugă şi boala finanţismului , avem portretul tipic al unui bolnav irecuperabil . Articolul acesta, spre deosebire de multe vorbi ri din presa noastră şi din politica noastră, p riveşte spre alternative . E un început bun. Să mergem însă mai departe şi să spunem lucrurilo r pe nume: singura altern ativă posibilă este a t reia cale – nici social ism-comunism, nici capita lism. Iar această a trei a cale e veche şi poart numele de distributism. Şi nu este doar un mode l economic, ci o viziune diferită asupra lumii ş i asupra locului nostru n lume, o revenire la r dăcini, la noi înşine şi la normalitate. La o lume în care să nu con teze numai ziua de azi ş i de mâine, ci şi viito rul copiilor şi nepoţil or noştri (pe care nu av em dreptul să-i lăsăm fără aer, fără apă, fără resurse). La o lum e în care viaţa (nu num ai economia) să fie sust enabilă – adică să s e perpetueze. Nu trebuie schimbată numai economia , trebuie schimbată lume a din rădăcini. Şi tre buie să ne schimbăm în primul rând noi, să î nvăţăm că avem mai mu lt de câştigat cooperâ nd decât războindu-ne, muncind pentru noi decât pentru alţii (fiind, ad ică, distributişti, luc rători şi proprietari), căutând soluţii pentr u aici şi nu plecând s trudim în lume . Nu tiu dacă distributismul este negociabil ori nu. Cred că mai degrabă nu – pentru că este singu ra soluţie care a dovedi t deja că funcţionează .
IRINA BAZON
19 Feb 2012

Situaţia pe care o trave rsăm acum este consecin a aplicării la noi a po liticilor distructive neo liberale - liberalizări şi privatizări deșăn ate, vinderea pe nimic a resurselor şi bogăţii lor noastre, austeritate. A fost aplicat în Româ nia un model străin real ităţilor şi valorilor noastre. Schimbarea propu să de distributism nu î nseamnă, de fapt, o răs turnare a ordinii existen te pentru a pune ceva nou în loc, ci o revenire, în mod pașnic, la scar umană, o „întoarcer e acasă”. Trebuie să ne amintim de modelul ec onomic al celei de-a trei a căi, din perioadă int erbelică, atunci când ăranii din Europa de Es t au reuşit să lupte î mpotriva bolşevismului i a fratelui sau geamăn , Marea Corporaţie, cum scrie undeva G. K. Chest erton. Pornind de la valo ri şi realităţi locale , distributismul creează condiţiile dezvoltării clasei de mijloc şi exi stenţei unui număr cât mai mare de întreprinz tori şi mici producăto ri sau lucrători-proprie tari, care pot crea bună stare prin propriile mijl oace și prin cooperare c u semenii. Acest lucru nu se întâmplă nici în socialism, nici în capit alismul neoliberal, fiind că ambele sisteme favori zează monopolul (proprie tatea productivă si pute rea sunt concentrate fie în mâinile marelui guve rn, fie în mâinile unui număr restrâns de capi talişti, situatie care f avorizează dominația ma rilor corporații si cond uce la „reproletarizare a” și înrobirea oamen ilor de rând). În plu s, atât marxiştii, cât şi neoliberalii pornesc de la o viziune reducţi onistă asupra omului (re prezentată de „homo ec onomicus”) și de la o concepţie materialistă, care contrastează cu ce ea ce reprezintă o unita te organică, precum fami lia, națiunea, cultura, Biserica – valori care alcătuiesc fundamentul i integritatea persoanei umane. Distributistii co nsideră esenţială apă rarea acestor valori pent ru păstrarea identităţ ii şi demnităţii umane . Având la baza principi ile de subsidiaritate, lo calism și descentralizar e a deciziilor, alături de cel al proprietăţii asupra mijloacelor de pro ducţie, distributismul f ace posibil transferul fu ncţiilor către cele mai mici segmente ale societ ăţii, începând cu uni tatea ei de bază, famili a, care nu poate fi separ ată de chestiunea econom ică. Erodarea familiei e ste o cauză fundamental a destrămării societ ţii şi pregăteşte te renul pentru instaurarea unei ordini impersonale n cadrul căreia fiinţa umană nu mai este respe ctată. Neoliberalismul: distrugerea clasei de mi jloc și anularea pieței libere Distributismul n u este anticapitalist. Î nsă distributistii demas că faptul că s-a produs o deviere majoră de la principiile capitaliste. După cum arată redutabi lul economist John Medail le (în noua sa carte, C tre o piață cu adevăr at liberă, dar şi în a ntologia Economia libert ţii. Renaşterea Român iei profunde, co-editor O vidiu Hurduzeu, Ed. Logos , 2009), capitalismul a f ost înlocuit de keynesia nism, iar acesta a fost, la rândul lui, înlocuit de un pur mercantilism, sistem care „îmbină p rivilegiile private cu pu terea publică”. „At t keynesianismul care a înlocuit capitalismul, c ât şi mercantilismul, c are s-a instalat în locu l keynesianismului, depin d de intervenţia masivă a guvernului şi de subv enţii care nu mai sunt u tile sau sustenabile”.
IRINA BAZON
19 Feb 2012

Neoliberalismul a deviat de la principiile capital iste clasice, favorizând „piaţa liberă global ă” şi monopolurile, s trivind clasa de mijloc ( care nu mai are acces la proprietatea productivă pentru a se putea dezvolt a) şi anulând piaţa li beră. Au fost promovate practici antieconomice, prin încurajarea consumu lui nesăbuit, prin urmă rirea cu orice preţ a in teresului egoist şi a pr ofitului, în dauna binel ui comun, cu preţul epui zării resurselor şi det eriorării mediului, s-au confundat nevoile reale cu dorinţele create, nev oile reale ale unei econo mii cu cele financiare. E conomia a devenit tot mai monetarizată, mai abstr actă, deci şi mai uşor de manipulat de către s peculatori, o economie fi nanciarizată, care a pie rdut legătura cu economi a reală, așadar s-au pr odus mari dezechilibre ș i o destabilizare a într egii economii. Aceast abstractizare a economi ei este cauza faptului c , asemeni comuniştilor, neoliberalii au redus ec onomia la o ştiinţă fi zică, bazată doar pe ci fre, care funcţionează în afara oricăror princ ipii morale. Accentul s-a deplasat de pe om pe ati ngerea „eficienţei”, pe maximizarea profitulu i şi creşterea nelimita tă. Pentru atingerea „ eficienţei”, omul a fo st înţeles în primul r ând ca marfă şi piesă de schimb. Falimentul ce lor două sisteme dovede te că economia nu poate funcţiona ca ştiinţă fizică, ea este o ştii nţă umană care “ar t rebui să se ocupe de rel aţiile dintre oameni, ne cesare pentru a asigura c onvieţuirea în societat e. Și orice ştiinţă c are studiază relaţiile interumane trebuie să fi e o ştiinţă a relaţii lor drepte dintre oameni, o ştiinţă al cărui o biect este dreptatea” ( John Medaille, Ovidiu Hur duzeu, Economia libertă ii. Renaşterea Românie i profunde, Ed. Logos).

Adauga un comentariu

Random image