2018-11-17 15:12


Armata Română, de la generalul Vlădoianu la literatul Fifor

 |  13:58
Armata Română, de la generalul Vlădoianu la literatul Fifor

În fiecare an, pe 25 octombrie, se sărbătorește ziua Armatei Române. Este ziua când, acum 74 de ani, Armata Română elibera ultima localitate de sub ocupația straină, orașul Carei.

Această zi coincide și cu ziua de naștere a Regelui Mihai I, care, astăzi, ar fi împlinit 97 de ani. Istoricul Alesandru Duțu spune că eliberarea orașului Carei, acum 74 de ani, precum și respingerea trupelor germane și ungare dincolo de frontiera firească a țării, a dat prilej multora dintre comandanții români să elogieze lupta și jertfa militarilor români, precum și semnificația momentului. De-a lungul timpului, destinele Armatei Române au fost conduse de militari de carieră dar și de o mulțime de oamani politici. Totodată, în timp, Ministerul Apărării Naționale a purtat diferite denumiri: Ministerul de Război (22 ianuarie 1862), Ministerul Armatei (7 iunie 1930), Ministerul Apărării Naționale (6 iunie 1932), Ministerul de Război (1 septembrie 1944), Ministerul Apărării Naționale (30 decembrie 1947), Ministerul Forțelor Armate (24 martie 1950), Ministerul Apărării Naționale (21 noiembrie 1972). Potrivit documentelor oficiale, generalul Barbu Vlădoianu a fost, în 1859, adică pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, primul șef al Armatei Române, e drept doar pentru două luni și jumătate. Din 1859 și până astăzi destinele Ministerului Apărării Naționale au fost conduse de 91 de miniștrii. Astfel, din 1859 până în 1947, adică în 88 de ani, în fruntea Armatei au “domnit” 74 de miniștrii, printre care o serie de personalități politice ale acelor vremuri, cum ar fi Ion C. Brătianu, Lascăr Catargiu, Dimitrie Struza, Iuliu Maniu,  Gheorghe Tătărăscu, Eremia Grigorescu, Ioan Antonescu sau Armand Călinescu. Practic, în acea perioadă, în medie, un ministru a domnit un an și două luni, dar trebuie subliniat că Ion C. Brătianu a avut 7 mandate, între august între 1866 și martie 1869. Ulterior, între 1947 și 1989, în fruntea Ministerului Apărării au fost două 6 miniștrii, ceea ce înseamnă că, în cei 42 de ani de domniei comunistă, un ministru a păstorit Armata, în medie, 7 ani. Dar, însă, au fost doi miniștrii care au avut cea mai lungă domnie la butoanele acestui minister - Leontin Sălăjean - 11 ani, și Ion Ioniță-10 ani. După 1989 și până azi, în fruntea Apărării au fost 21 de miniștrii, începând cu generalul Nicolae Militaru până la licențiatul în litere de azi- Mihai- Viorel Fifor. Dintre cei 21 de miniștrii, doar partru au provenit din rândul militarilor - Gabriel Oprea, Nicolae Spiroiu, Victor Atanasie Stănculesu și Nicolae Militaru, iar restul au fost impuși pe criterii politice. Astfel, reiese că Ministerul Apărării Naționale a devenit o jucărie în mâna politicienilor, adică o manta de schimb între partidele ajunse la guvernare. Practic, în 28 de ani, butoanele Armatei au fost conduse de un ministru, în medie, cam un an și trei luni. Au fost și trei miniștrii care au avut câte două mandate, Sorin Frunzăverde, Victor Babiuc și Mihai Stânișoară. Cel mai longeviv ministru al Apărării după 1900 a fost Mircea Pașcu, care stat patru ani în fruntea acestui minister. În cei aproape doi ani de guvernare PSD - Dragnea, destinele acestui minister au fost conduse de trei politicieni fără nicio legătură cu haina militară - Gabriel Beniamin Leș (licențiat în Economie), Adrian Tuțuianu (licențiat în Științe juridice) și Mihai-Viorel Fifor (licențiat în Litere). Astfel, Armata Română a ajuns la profeția sumbră a lui Nicolae Iorga: “Fără steag de cultură, un popor e o gloată, nu o oaste”. Mai direct, cu referire la realitatea militară a zilelor noastre, soldaţii românii de azi sunt acei bărbaţi care, de multe ori, plătesc cu viaţa facturile politicienilor!


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-11-01

TAGURI: fifor, vladoianu, armata
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...