2016-12-05 00:32

EDITORIAL


Ce bine că mai avem o nenorocire!

 |  21:00

Da, chiar aşa! Ce bine că a nins în neştire acum câteva zile şi că o parte a presei a mai avut încă o dată prilejul să stoarcă până la epuizare nenorocirea zecilor de mii de români îngropaţi sub nămeţi! Desigur, calvarul a fost şi este încă unul cât se poate de real, iar oamenii aceia chiar au nevoie de tot ajutorul posibil, însă există senzaţia pregnantă că majoritatea grijii şi atenţiei acordate acestor oameni este una ipocrită.

De ce spun asta? În principal pentru că aproape toate gesturile şi acţiunile de intervenţie şi ajutorare au fost însoţite şi de campanii de imagine. Aţi văzut cu toţii, desigur, nenumărate relatări ale modului în care, cu adevărat eroic, diverse persoane, grupuri sau organizaţii au răzbit până la oameni înzăpeziţi sau comunităţi izolate în zăpezi uriaşe, ducându-le ajutoare. Uneori însă, prezentările acestor acţiuni includeau şi numele companiilor implicate, ceea ce poate fi suspectat de reclamă mascată. De ce? Pentru că nu este totuna să pomeneşti numele unui club de off road sau numele unei mari companii de pază, de exemplu. Off roaderii au un club nonprofit şi fac ceea ce fac din pură pasiune şi pe banii lor, în timp ce o companie de pază şi intervenţie face parada posibilităţilor sale de intervenţie şi a dotărilor sale, deşi ceea ce se vede este faptul că oamenii ei au răzbit până la sinistraţi. De asemenea, diversele lanţuri comerciale implicate în campaniile umanitare au fost pomenite cu numele, ceea ce este, iarăşi, puţin nepotrivit, pentru că noţiunile de „umanitar” şi „comercial” sunt destul de greu de alăturat, în măsura în care gesturile umanitare sunt percepute ca fiind dezinteresate. Apoi a fost rândul diverselor instituţii, care au lăsat impresia unei competiţii umanitare şi care au făcut colecte „spontane” şi au cumpărat de toate, de la lemne la zahăr, pentru cei sinistraţi. Nici marii filantropi din lumea sportului şi a afacerilor nu au lipsit cu donaţiile lor constând în zeci de tone de produse, mână de lucru pentru deszăpezire sau alte cele de trebuinţă. Bineînţeles, aceştia au dat interviuri presei, emoţionaţi şi dornici să revină în nămeţi. Ba chiar şi renumiţii „ultras”, extremiştii galeriilor fotbalistice, au uitat de ura lor istorică şi s-au înfrăţit întru ajutorarea celor înzăpeziţi, lopătând din greu şi observând că munca e mai istovitoare decât scandatul sau scandalul. Şi ca totul să atingă sublimul, oile s-au înfrăţit, probabil temporar, cu lupii, „ultras” lucrând cot la cot cu jandarmii la înlăturarea nămeţilor imenşi.

Totuşi, campaniile mai mari sau mai mici derulate în această perioadă au avut şi un personaj colectiv sincer implicat: donatorul de rând, omul simplu, animat de dorinţa reală de a-şi ajuta semenul. Acel om care a dăruit fără să vrea să fie intervievat, fără a strecura numele afacerii sale în mesajul televizat, fără camioane de mărfuri ostentativ aliniate şi fără ţinuta specială de  iarnă de la producători renumiţi. Aşa că, dincolo de multă făţărnicie, a existat şi suficientă omenie în marele spectacol mediatic atent construit pe suferinţa reală a unui număr impresionant de români.

Însumând, ne întrebăm: cât de etică este avalanşa de mediatizare a carităţii regizate? E bine să înghiţim această ipocrizie plină de interese colaterale în numele acelei părţi de caritate şi omenie autentice care se regăseşte, totuşi, în diversele demersuri caritabilo-mediatico-publicitare? Şi, întrebând mai aplicat, oare pentru toate menţionările publicitare există şi câte un contract de product placement?

Poate e bine să medităm şi să stabilim măcar nişte proporţii rezonabile în amestecul imposibil de dărnicie şi interes.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-05-26

TAGURI: Filantropi, nenorociri, comercial, umanitar, ultras



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

OVIDIU STOENESCU
21 Feb 2012

Din punctul meu de vedere este o certitudine ca mare parte din grija si atentia acordata celor necajiti si aflati sub nameti este ipocrita,fatarnica de multe ori, ce ascunde multe interese ce nu au legatura cu rezolvarea problemelor oamenilor in nevoie.Am fost acum 5 zile cu 4 oameni intr-o comuna izolata din jud.Buzau la o ruda (doi oameni batrini) sa-i scoatem de sub nametii de 4-5 m si batrinul cind l-am intrebat ce ajutoare au primit de la autoritati sau de la altii mi-a spus ca totul este o mare porcarie referitor de ceea ce se intimpla si cum este reflectata realitatea in presa. Cind se anunta ca vin televiziunile primarul avea citiva gealati de incredere pe care ii trimitea imediat sa-i mai aduca 4-5 cetateni de incredere care dadeau la lopata cit stateau ziaristii acolo dupa care dispareau.La circiuma din sat am vazut cu ochii mei (am intrat personal si am facut si poze cu telefonul)era plin ,toata lumea stind la o tarie si discutind de faptul ca nu sint ajutati cum trebuie.Din pacate asa ne comportam,spiritul de solidaritate sa diminuat,dar consider ca nu oamenii sint principalii vinovati ci politicienii care de 20 ani i-au obisnuit cu pomeni,i-au mituit permanent numai pentru a fi votati.Cine seamana vint culege furtuna,iar frustrarea politicienilor ca oamenii nu se implica,ca nu ii mai agreaza este este o mizerie pentru ca ei nu pot gindi ca si noi alegatorii avem frustrari si mai mari fata de activitatea lor paguboasa si contra intereselor cetatenilor
MIHAI
24 Feb 2012

Nu se putea ca in astfel momente foarte grele pentru multi oameni din aceasta tara, sa nu apara si cativa BOMBANITORI. Ii intreb: cui anume a daunat faptul ca presa a fost prezenta, ca a relatat si a filmat NENOROCIRILE de la fata locului, ca au aparut filmate masinile sau convoaiele care s-au grabit sa vina sa ajute pe cei in MARE nevoie, ca {vezi doamne}, firmele sau persoanele fizice care au facut donatii, cu aceasta ocazie, si-au facut publicitate. BRAVO lor ca s-au grabit sa ofere ajutor celor in nevoie si eu unul, asi fi fost bucuros daca ar fi fost chiar o mare inbulzeala de firme care sa fi venit cu ajutoare. Urat gestul celor ce BOMBANESC si-i critica pe ziaristii care au suportat vantul, frigul si pericolul, pentru a-si face cu adevarat meseria. De asemeni doresc sa-i intreb pe BOMBANITORI, ei cu ce au cuntribuit in scop benefic la calamitatile ca s-au produs in ROMANIA?????.Ei nu considera ca ar fi fost frumos din partea lor , sa aduc multumiri presei si dontorilor, indiferent ca sunt firme sau oameni de rand? PACAT mare PACAT ca nu reusim sa cantarim lucrurile.
MARCU
25 Feb 2012

Mihai, de unde stii tu ca bombanitorii nu au contribuit cu nimic? Si de ce crezi tu ca eroismul jurnalistilor "care au suportat vantul, frigul si pericolul" nu era altceva decat simpla lor meserie? De corespondenti de front ai auzit, cumva? Aceia infrunta pericole, nu cei care stau pe langa camioane si wole. In plus, autorul nu critica jurnalistii, ci jurnalismul actual, fatarnic si pe falsii donatori, care doreau, de fapt, imagine. Nu te grabi sa te superi pana nu intelegi corect.
BUY DISSERTATION
25 Feb 2012

This would be the big favour for the thesis writing service to utilize your good knowledge just about this post for the doctoral thesis completing. Hence, all the students will get a possibility to purchase the high level doctoral thesis.
MIHAI
25 Feb 2012

pentru Marcu. M-am intrebat si eu, oare BOMBANITORII or fi contribuit si ei cumva?Mai departe, jurnalistii care asa cum m-am exprimat, si-au facut cu prisosinta datoria , cred ca meritau felicitari si nu critici. Si sa mai sti ca intamplator, daca am venit pe lume in anul 1930, mai am si eu habar ce poate sa insemne sa fi jurnalist in timp de razboi pe front.

Adauga un comentariu

Random image