2018-09-25 08:21


Cine plătește pentru abuzurile justiției împotriva lui Marian Gîrleanu

 |  11:46
Cine plătește pentru abuzurile justiției împotriva lui Marian Gîrleanu

Locuința perchiziționată, computerul confiscat, telefonul interceptat. Arestatat preventiv, în februarie 2006, pentru zece zile, dar eliberat după 24 de ore. Anchetat un an, șapte luni și zece zile, amendat administrativ cu 800 de lei și dat afară de la locul de muncă, prin restructurarea postului.

Cam așa arată CV-ul calvarului prin care a trecut timp de 12 ani ziaristul Marian Gîrleanu, pentru că a încercat să verifice niște informații furnizate pe un CD, privind implicarea armatei române în războiul din Afganistan. Dar, atenție, este vorba de informații despre care se știa câte ceva în spațiul public încă din 2004, iar Gîrleanu intrase în posesia lor în 2005.  Cu toate acestea, a fost anchetat și reținut de procurorul DIICOT Doru Ioan Cristescu, care în carierea sa n-a rezolvat niciun dosar cu greutate - dovadă fiind cazul Zaher Iskandarani, sau cel al evaziunii cu alcool de la Timiș -, dar care, după căzul "CD-ul Afganistan" s-a pensionat subit. Mandatul de arestare a lui Marian Gîrleanu pentru zece zile a fost dat de către judecătorul de la Curtea de Apel București Marin Cîrcel, fost maior la Direcția a 5-a a Securității Statului, care și el s-a pensionat la fel de subit ca și procurorul Doru Ioan Cristescu. Presa românească și internațională a fost șocată și a comentat pe larg de abuzurile incredibile comise împotriva lui Marian Gîrleanu. Ziariști cunoscuți ai României, precum Petre Mihai Băcanu, Bogdan Ficeac, Cristian Tudor Popescu sau Mircea Dinescu, dar și ziare de top ca România liberă, Ziua, Academia Cațavencu sau.... Washington Post, The Guardian ori New York Times, au sărit în apărarea lui Marian Gîrleanu, protestând vehement împotriva abuzurilor la care era supus.

A dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru abuzurile săvârșite împotriva sa de anumite instituții ale statului român. Nu a fost ușor deloc, dar cu ajutorul a doi maeștri ai baroului roman, Doru Costea și Diana Olivia Hatneanu, și după 9 ani de procese, a venit lovitura pentru statul român. CEDO a decis condamnarea României pentru încălcarea Articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cel privind libertatea de exprimare, în cazul ziaristului Marian Gîrleanu, arestat și amendat în 2006 pentru posesie și difuzare de informații secrete, și a dispus ca statul român să îi plătească despăgubiri de 4.500 de euro. Ca atare, CEDO a stabilit că jurnalistul Marian Gîrleanu, prin faptul că a încercat să verifice informațiile care îi fuseseră date pe un CD și le-a impărtășit apoi cu alte persoane, nu a riscat să producă daune considerabile la adresa securității naționale. Documentele în chestiune au fost declasificate chiar înainte ca investigația împotriva sa să se încheie - așa cum au observat și procurorii în decizia lor de a nu-l inculpa pe Gîrleanu, ci de a-l amenda -, informația fiind depășită și neexistând riscuri la adresa securității naționale, a mai subliniat CEDO. Totodată, CEDO a mai stabilit că instanțele din România ar fi trebuit să cântărească respectivele elemente, împreună cu faptul că Marian Gîrleanu nu a obținut informațiile ilegal și desfășura o investigație jurnalistică în interes public.

Însă, adevărata bombă a deciziei CEDO abia acum vine. În 2013, cotidianul britanic „The Guardian”, după ce îi fusese perchezitionată redacția de către Scotland Yard, MI5 și MI6, sub suspiciunea de deținere de documente ultrasescrete furnizate de Edwuard Snowden, face o cerere de intervenție în dosarul  lui Marian Gîrleanu de la CEDO. Instanță acceptă cererea de intervenție și le dă dreptate pe fond. Adică, „The Guardian” a putut PUBLICA DOCUMENTELE DE LA SNOWDEN. Avocată Diana Hatneanu a clarificat cu subiect și predicat acest caz: ”Intervențiile la CEDO se fac (și în primul rând se admit de către CEDO) pentru a ajuta Curtea să decidă asupra unei chestiuni. Intervenienții n-au de câștigat nimic în sine, ci apără niște idei și principii și, astfel, își îndeplinesc menirea. La fel ca în cazul Gîrleanu vs. România, „The Guardian” a susținut că protecția oferită de art.10 se aplică și activității jurnalistice de investigație care nu duce la publicarea unui material, iar Open Society Justice Initiative și International Commission of Jurists au susținut că agenții statului sunt cei responsabili cu protecția informațiilor clasificate, nu jurnaliști sau simplii cetățeni. Clar și fără comentarii!

Acum, după 12 ani, calvarul lui Marian Gîrleanu a luat sfârșit, dar oare ce s-a întâmplat cu artizanii acestei mascarade? Procurorul  DIICOT Doru Ioan Cristescu este bine mersi la pensie, judecătorul Marin Cîrcel este unul dintre cei mai mari colecționari de artă din România, Monica Macovei este la al doilea mandat de europarlamentar, iar Marian Oprișan este tot președintele Consiliului Județean Vrancea. Oare cine va plăti pentru abuzurile împotriva lui Marian Gîrleanu? 


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-07-12

TAGURI: marian girleanu, abuz, cedo, justitie
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...