2016-12-03 17:56

EDITORIAL


Deşi Iliescu a cerut proces corect, Ceauşeştii au fost împuşcaţi

 |  20:28
Deşi Iliescu a cerut proces corect, Ceauşeştii au fost împuşcaţi

Ieri, rămăşiţele soţilorCeauşescu au fost exhumate şi urmează ca medicii legişti să se pronunţe dacăaparţin cuplului dictatorial. Trebuie reţinut că Valentin Ceauşescu a obţinutdreptul de a şti dacă într-adevăr părinţii săi sunt cei care au fost îngropaţi înGhencea, fără sprijinul nici unei instituţii. De parcă istoria ar fi numai alui.

Dintr-o discuţiepurtată ieri cu procurorul militar Mihai Popov, am înţeles că decizia de a-i împuşcape dictatori a aparţinut, cel puţin în scripte, în mod exclusiv TribunaluluiMilitar Exraordinar existent la acea vreme.

În 1995, Mihai Popova fost chemat, în calitate de consultant tehnic, să sprijine Comisia parlamentarăpentru descoperirea adevărului despre Revoluţia română. Membrii comisieiconduse atunci de senatorul Valentin Gavrielescu au realizat două materiale.Unul mai amplu, în baza documentaţiei privind evenimentele înainte şi după 21decembrie 1989, dactilografiat pe 520 de pagini. După acestea s-a făcut osinteză de 120 de pagini. Un alt material s-a referit la procesul soţilorNicolae şi Elena Ceauşescu şi a constat într-un referat întocmit de Popov, într-unsingur exemplar, şi dactilografiat de “domnul Zamfir”, pensionar la acea vreme,fost ziarist, care bătea foarte repede la maşină. Cum dosarul soţilor Ceauşescudispăruse de la instanţa militară, senatorii au reuşit să intre în posesia luide la Statul Major General al Armatei. Referatul despre procesul Ceauşeştilor seîntindea pe 12 pagini şi a fost predat secretarului Comisiei senatoriale, unulDodoc, care a şi murit între timp. Referatul lui Popov a fost folosit la unmoment dat într-o demonstraţie practică din care rezulta că procesul Ceauşeştilora fost un simulacru. Dosarul avea coperte subţiri din carton gri, iar fileledin el nu erau cusute. Cuprindea doar: un formular de rechizitoriu tipizat,completat de mână de procurorul din procesul Ceauşeştilor, generalul DanVoinea, pe atunci căpitan. Rechizitoriul era confirmat de colonelul Dan Ioan,devenit ulterior adjunctul şefului Direcţiei Procuraturilor Militare dinParchetul General. Pe 3 file şi jumătate se aduceau acuzaţii soţilor Ceauşescupentru genocid, omor deosebit de grav, subminarea economiei naţionale. Erapractic actul prin care Ceauşeştii fuseseră trimişi în judecată. Dosarul maiconţinea un Decret din 24 decembrie 1989 redactat de mână, cu cerneală albastră,ce purta semnătura lui Ion Iliescu.

Ieri, într-oemisiune, Gelu Voican Voiculescu a explicat împuşcarea rapidă prin faptul că hotărâreaera definitivă şi executorie de îndată şi că acest lucru ar fi fost consemnat şiîn Decretul aflat la dosar. Voiculescu lasă să se înţeleagă faptul că judecătoriii-au condamnat la moarte pe Ceauşeşti urmare a unui ordin politic. Totuşi,textul hârtiei semnate de Ion Iliescu suna cam aşa: “În vederea judecării soţilorCeauşescu, se constituie un Tribunal Militar Extraordinar la nivel de TribunalMilitar Teritorial, care va proceda la judecarea soţilor Ceauşescu, înconformitate cu normele dreptului penal, material şi procesual şi cu asigurareadreptului la apărare”. Asta înseamnă că magistraţii au judecat procesul dupăcum le-a dictat conştiinţa. Cel puţin în scris, nu a existat un ordin prin caresă se ordone execuţia Ceauşeştilor.

În dosar se mai aflauminuta, hotărârea instanţei, înscrisă destul de sumar, se mai aflau douămandate de arestare pentru soţii Ceauşescu, semnate de fostul procuror generalal României Nicolae Popovici, plus două certificate constatatoare de moarte,eliberate de Institutul de Medicină Legală şi semnate de profesorul VladimirBeliş.

Mihai Popov aanalizat nulităţile de procedură penală şi a constatat că:

1.Instanţa a fost sesizată printr-un rechizitoriu, fără să existe un dosar înspate;

2.Inculpaţii erau arestaţi. Această măsură se face numai în baza unei audieri,ceea ce nu se întâmplase. Înainte de a se lua măsura arestării, cineva trebuiasă-i întrebe pe Elena şi pe Nicolae Ceauşescu, măcar de formă, dacă recunosc faptelede care sunt acuzaţi;

3.Presupunând că ar fi existat declaraţiile lor şi stenogramele CPEx, înainte dea-i trimite în judecată, trebuia să li se prezinte materialul de urmărire penalăîn faţa unui apărător ales sau din oficiu;

4.După ce i-ar fi prezentat materialul de urmărire penală, trebuiau întocmiteprocese-verbale de prezentare. Nici aceste acte nu existau în dosar.

Dacă soţii Ceauşescuau fost trimişi în judecată fără să li se prezinte acest material, înseamnă căurmărirea penală era nulă. Adică instanţa a fost nelegal sesizată şi trebuiarestituit dosarul la Parchet pentru completarea acestor vicii de procedură.

În fine, soţii Ceauşescuau fost condamnaţi la pedeapsa capitală şi ştiţi deja că s-au opus cu vehemenţăatunci când cei doi avocaţi i-au întrebat dacă vor să declare recurs. Termenulde recurs era de 10 zile. În interiorul acestui termen nu poate fi pusă înexecutare pedeapsa, ci numai după expirarea lui, ceea ce evident nu s-a întâmplat.După ce ar fi trecut cele 10 zile, inculpaţii mai aveau o şansă şi anume săceară graţierea. Abia în urma respingerii cerererii de graţiere, sentinţa eraexecutorie.

Judecătorul JeanPanaitescu, fostul şef al Instanţelor Militare, spunea ieri că în fiecareproces judecat în zilele noastre se oglindeşte câte o părticică din procesul soţilorCeauşescu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-07-01



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image