2017-01-17 04:43

EDITORIAL


Expansiunea incompetenţei

 |  21:00

O probă a nevoii unei alte abordări a educaţiei în România o constituie caracterul diletant şi anacronismul deciziilor actualului Minister al Educaţiei, cu toate efectele inevitabile, extrem de costisitoare, în consecinţă.

Să amintim doar câteva dintre numeroasele exemple de eşec, ocazionate de ultimele examene de bacalaureat sau ţinând de starea de lucruri creată în universităţi.

Rezultatele bacalaureatului 2010 şi 2011 – cu efectivul mai redus de promovaţi, discrepanţele mari dintre judeţe şi localităţi, caracterul neconcludent al notelor, numeroasele fraudări - nu denotă deloc vreo sporire a exigenţei, cum pretind propagandistic oficialii. Aceste rezultate atestă incapacitatea ministerului de a organiza examene valide (în definitiv, subiectele confuze, dogma uniformităţii subiectelor, supravegherea aleatorie ţin de decizii ministeriale). Ele oglindesc demotivarea cadrelor didactice şi a elevilor, lipsa de încredere şi de orizont ce s-a răspândit în învăţământul românesc actual. Frustrărilor create în rândul slujitorilor şcolii de promisiunile salariale mereu încălcate de către autorităţi li s-au adăugat frecventele măsuri diletante şi efortul de a antagoniza părinţi şi profesori, elevi şi cadre didactice, societatea şi învăţământul. Desfiinţarea absurdă de şcoli şi concedierile necugetate dispuse de Guvern, în situaţia în care educaţia din România trebuie extinsă, măresc nesiguranţele şi debusolarea din învăţământ. Descurajarea exprimării opiniilor de către salariaţi prin noul Cod al muncii este, probabil, unică.

Ca urmare, preocuparea tot mai multor oameni (cadre didactice din şcoli, licee, studenţi, profesori universitari), în acest moment, este aceea de a găsi o cale de evitare a activităţilor dirijate de guvernanţi în învăţământ, fie şi cu preţul părăsirii sistemului şi chiar al emigrării. În universităţi s-a creat cea mai negativă, mai nestimulativă şi mai nefructuoasă atmosferă de după 1989. Ministerul nu şi-a mai respectat contractele instituţionale, administrarea sistemului devenind contexuală. S-a reluat măsura lui Ceauşescu de oprire a concursurilor pe posturi didactice în universităţi, pentru prima oară după 1989, încălcându-se pe faţă legislaţia universitară în vigoare. O discreditare a şcolii româneşti se întreprinde sistematic chiar de minister. Resursele financiare ale Uniunii Europene au devenit greu accesibile pentru competitori serioşi datorită birocraţiei, politizării şi nepriceperii ministeriale, precum şi reducerii cofinanţărilor guvernamentale. Dezvoltarea programelor de formare universitară şi de cercetare ştiinţifică pe direcţia susţinerii economiei, administraţiei şi culturii ţării nici nu mai este tematizată în cadrul gestiunii fără competenţă a ţării. În vreme ce alte ţări, chiar în contextul recesiunii din ultimii ani, dezvoltă programe universitare şi cercetarea ştiinţifică, întăresc finanţarea şi întreprind reforme axate pe valoarea profesorului, guvernarea actuală caută să distrugă autonomia universitară, diminuează finanţarea, încearcă să politizeze universităţile şi să învrăjbească instituţiile mari şi mici, studenţii şi profesorii, sindicatele şi angajatorii, generaţiile. Guvernarea prin antagonizare şi uzurpările legislative, caracteristice actualului regim din ţară, îşi vădesc tot mai mult efectele în învăţământul românesc de astăzi, în care s-a ajuns, între altele, la cea mai puţin calificată şi mai coruptă ocupare a funcţiilor principale din Ministerul Educaţiei după 1989. Fruntaşii ministerului au devenit deja proverbiali prin agramatism, nepricepere, agresivitate, implicare în afaceri necurate. O degradare cuprinzătoare – instituţională, a calificării celor responsabili, a culturii profesionale, a motivaţiei – s-a aşternut în educaţie, ca şi în celelalte sectoare ale societăţii româneşti de astăzi.

Educaţia din România ultimilor trei ani permite un bilanţ şi tragerea unor concluzii profunde: „descentralizarea”, prin practicarea incompetentă a acesteia, a dus la un centralism tenace, fără precedent; „învăţământul centrat pe elev şi student” a dus la transformarea acestora în simple anexe ale unei birocraţii voluminoase; învăţământul orientat spre „formarea de competenţe” a dus, datorită îngustimii de concepţie şi măsurilor greşite, la scăderea nivelului de calificare; reforma curriculară a dus, din cauza nepriceperii şi politizării, la confuzii costisitoare în organizarea învăţământului şi la ineficienţă; pretenţia priorităţii educaţiei, emisă de către actuala guvernare, a dus la deteriorarea bazei financiare a învăţământului; aşa-zisa „întinerire a personalului” a dus, din cauza politizării agresive ce se practică, la preluarea funcţiilor de decizie de către persoane incompetente pe scară necunoscută înainte şi la renaşterea categoriei politrucilor; deviza intrării unor universităţi româneşti în topul internaţional a dus, în consecinţa amatorismului decidenţilor, la reducerea finanţării, blocarea posturilor, efortul de eliminare a profesorilor performanţi; internaţionalizarea a dus, datorită caracterului eronat al deciziilor adoptate de guvernanţi, la degradarea şi deteriorarea programelor; folosirea resurselor financiare ale Uniunii Europene s-a acoperit deja de corupţie şi fraudă deschisă. Se poate spune că toate devizele utile şi nobile din învăţământul european de azi se trădează sau se malformează, datorită nepriceperii şi politizării, prin deciziile actualei guvernări.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639259-06-21

TAGURI: Andrei Marga, Marga, educatie, Romania, Puterea



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CEZAR
09 Sep 2011

felicitari domnule minist ri sunteti o mare persona litate a romaniei vad sal varea in dumneavoastra in cel mai scurt timp
DAN
09 Sep 2011

Domnule Marga, cu tot res pectul, in calitate de pa rinte si de absolvent al unei facultati romanesti inainte de 1989, am citev a observatii "de pe teren " si citeva intrebari, pe care le prezint aici dat orita "tintelor" pe care le ochiti cu articolul du mneavoastra: cadrele dida ctice precum si functiona rii din esaloanele 2,3 4. . din minister, au colabo rat, prin obedienta si in competenta, la realizarea acestei stari (cine treb uia sa verifice competent a functionarilor din mini ster?); ce ministri au gi rat si participat la facu ltatile tip "spiru haret" ?; cum se face ca prin fa cultati "tari" se predau "aceleasi timpenii ca in urma cu 20 de ani"? (acea sta este observatia unui cunoscut a carui fata fac ea aceeasi facultate cu t atal); cum se face ca inv atamintul este tot mai de parte de cerintele societ atii ? departarea de ceri ntele reale ale societati i si orientarea generala catre afaceri (inclusiv m afiote) nu sint rezultatu l unui singur ministru! D umneavoastra, ca fost min istru si ca un profesor c u responsabilitate, ar tr ebui sa veniti acum cu so lutii (fie ele si relativ utopice) nu cu un artico las generalist si politiz at.
SILE
09 Sep 2011

Ar fi bine sa nu va mai d ati cu parerea. Ati fost ministru si n-ati facut n imic pentru invatamintul dinRomanika. Ca intreaga noastra societate invatam intul are nevoie de o leg ilslatie de functionare s anatoasa si debirocratiza ta.Si acesta nu e decit primul pas. Dvs. nu ati f acut asa ceva. Ati cirpit cu totii sandramaua si b ineinteles n-a tinut.Asa ca lasati lolourile si ve deti-va de batrinete. O z i buna !
SERBAN POPA
09 Sep 2011

D-le profesor, am crezut in dvs, v-am respectat fo arte mult, am sperat mult de la dvs. Din pacate, i mplicarea dvs in politica alaturi de un diletant, ma refer la numitul Crin Antonescu, mi-a ridicat m ulte semne de intrebare i n ceea ce va priveste, p e care le regret, dar pe care nu le pot trece cu v ederea. Chiar trebuia sa faceti acest lucru ? N-o sa regretati niciodata ac est pas ? Chiar acceptati umilirea adevaratului PN L in postura de lacheu al PSD ?
LM
12 Sep 2011

Ca actualul ministru a lu at o gramada de decizii g resite, poate. Insa a fac ut ce nici un predecesor nu a facut. Poate nici e l nu credea ca va fi asta rezultatul. Insa 80% din elevi erau obisnuiti sa c opieze, daca nu 99%. Si l a clasa, la lucrari, si l a bac. Supravegherea nu a fost pentru elevi, ci p entru profesorii care ii ajutau sau ii lasau sa co pieze sau sa vorbeasca pe cei care dadeau bacul. Inclusiv cartela de intra re in scoala, cu raportar ea absentelor la minister . Din pacate, pana acum toti ministrii, inclusiv Dl Marga au luat decizii aberante, si au contribu it la distrugerea unor ge neratii.

Adauga un comentariu

Random image