2016-12-05 14:44

EDITORIAL


Imperativul schimbării

 |  21:00

Mișcarea “Ocuppy Wall Street” s-a născut pentru că cetățenii Statelor Unite ale Americii au fost revoltați de gradul de inechitate la care s-a ajuns și, mânați de disperare și de agravarea situației economice și sociale, au decis să se ridice, în toate orașele importante din America,  și să tragă acest simplu semnal de alarmă: dacă vom continua ca până acum, vom cădea în prăpastie.

În România condițiile sunt similare. Avem cele mai proaste perspective economice și sociale din ultimul deceniu, dacă nu chiar din ultimele două decenii. Asistăm la o creștere tot mai mare a inechității și a lipsei de solidaritate. Distanța socială dintre români crește aproape exponențial. La fel cum, tot în ritmuri exponențiale, crește și destructurarea socială și cea morală.

În aceste condiții, cu o economie în genunchi, cu o fibră socială care stă să se destrame, cu tot mai puțină speranță și cu credința tot mai zdruncinată nu avem cum să ieșim bine la liman dacă ceva profund, ceva radical, nu se întâmplă. Nu mă refer în nici un fel la violențe sau altceva de acest gen, dar este nevoie ca de aer de o schimbare de paradigmă.

Avem nevoie de o alternativă care să depășească spațiul politic, pentru că problema este mai mult decât o problemă poltică. Avem nevoie de o alternativă societală.

Avem nevoie de o alternativă la lipsa de speranță, iar modelul politic românesc este epuizat, de fapt, este atât de epuizat încât orice ar încerca să vândă nu va găsi cumpărători.

Avem nevoie de o alternativă la degradarea morală care a ajuns la cote atât de alarmante încât nu mai putem fi oameni decenți, iar prea puțini din politica actuală mai pot rosti cuvântul morală.

Avem nevoie de o alternativă la răutate, la sărăcie și la disperare la fel de repede și la fel de tare cum avem nevoie de o alternativă la destructurarea economică și la pierderea locurilor de muncă.

Avem nevoie de șansa unui nou început. Avem nevoie de o forță nouă. Sunt zeci, sute, chiar mii de oameni competenți în această țară care se tem să-și ridice capul și să-și facă vocea auzită. Sunt oameni care cred că este nevoie de o alternativă și nu o găsesc nici la Putere, nici la Opoziție. Sunt acei oameni care înțeleg nevoia unei alternative și care sunt convinși că ea nu mai poate proveni exclusiv din interiorul sistemului politic actual. Sunt acei oameni care sunt convinși de faptul că răspunsul corect nu mai aparține doar unei laturi a societății, ci că acest răspuns corect la mai toate problemele României se găsește în mijlocul intersecției dintre stat, piață și societate. Sunt acei mii și zeci de mii de oameni care formează majoritatea tăcută, care nu are timp de urlat sloganuri și lozinci, pentru că este ocupată să țină țara pe drumul corect. Pragmatismul înlocuiește peste tot ideologiile clasice, la fel de revolute ca și sistemul politic actual. Iar acest cuvânt, pragmatism, nu trebuie demonizat, întrucât el nu înseamnă decât legătura dintre practică și teorie, dintre a ști și a face.

Acești oameni, această majoritate tăcută este dincolo de stânga și de dreapta, din punct de vedere ideologic. Această majoritate tăcută dorește să vadă și politici sociale, pentru că înțelege că nici un om nu este o insulă și că justiția socială e necesară pe măsură ce viteza cu care se mișcă lucrurile crește. Această majoritate tăcută însă nu dorește să vadă că ceea ce produce ea este acaparat în mod rapace de către guvernări din ce în ce mai corupte, mai lipsite de scurupule și de profesionalism.

În multe privințe, România ultimilor 4-5 ani seamănă izbitor de mult cu Italia anilor ’90. În România de astăzi, ca și în Italia de atunci, pânza de păianjen a corupției a devenit atât de densă încât împiedică funcționarea normală a statului. În România de astăzi, ca și în Italia de atunci, scandal după scandal sufocă atenția și răbdarea cetățenilor. În Italia de atunci, toate aceste mutații societale și scandaluri publice au dus la luări dure de poziţie ale cetăţenilor care prin diverse modalităţi, de la mitinguri la referendumuri, de la proteste la acţiuni civice, au cerut reforme etice, politice şi economice. Iar urmarea acestor cerinţe legitime ale populaţiei a fost că întreaga scenă politică s-a modificat dramatic. Nu cred că România este departe de acest pas. Iar cu cât mizele politicienilor sunt mai mici, nerăbdarea populaţiei e mai mare.

Se va dezbate în curând bugetul pentru anul viitor în Parlament și nu mă aștept la altceva decât să văd cum două tabere se vor certa cu sau fără argumente, cu sau fără soluții măcar aparente, pentru abordări strict partizane. Puterea vrea partea leului pentru ea, iar Opoziția vrea doar să-i refuze Puterii această parte, fără să ofere și ceva pozitiv în loc.

Din această luptă, cei care vor pierde vor fi tot cei din majoritatea tăcută. Ceea ce eu cred însă cu tărie este că această majoritate nu va mai rămâne tăcută pentru mult timp. Cred că în curând ea se va ridica și își va face glasul auzit. Iar acest glas va ocupa România.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639268-09-20

TAGURI: Wall Street, america



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

OVIDIU STOENESCU
30 Noi 2011

Domnule Mircea Geoana,regret ca trebuie sa va spun lucruri neplacute,dar insistenta jenanta de a ramine in centrul atentiei cu de-a sila vorbind de degradarea morala a societatii cind domnia voastra dati dovada ca tratati acest subiect cu o indoielnica seriozitate mi se pare o obraznicie la adresa noastra,a cetatenilor.Ati fost conducatorul unui partid pe care ati ratat sa-l reformati facind intelegeri oneroase cu tot felul de baroni si afaceristi verosi,fara scrupule doar pentru a va satisface pofta de putere pe care incercati sa o ascundeti dupa cuvinte si teorii in mare parte corecte dar care nu ati incercat sa le puneti in practica nici macar partial atunci cind ati fost la butoanele deciziei la senat si la guvernare alaturi de portocalii. Eventualele explicatii,argumentatiile sofisticate pe care sigur le aveti in bagajul de politician versat nu mai ipresioneaza decit foarte putini cetateni,restul fiind deja lamuriti.Sigur executia publica a dumneavoastra ridica niste semne de intrebare dar prestatia lamentabila post executie m-a lamurit.Mai bine ramineati un diplomat cu carte de vizita decit un independent poplitic cu ginduri desarte de marire spre binele natiunii.Teoriile lansate in acest articol sint corecte,dar de aplicat le vom aplica noi,cetatenii, fara aportul dumneavoastra politic care nu mai are nici o credibilitate. De altfel dorinta dumneavoastra despre care se vorbeste de a face un nou partid se contrazice puternic cu ceea ce spuneti despre perceptia cetatenilor in ceea ce priveste existenta partidelor si a politicenilor romani -model epuizat-De fapt sintem obisnuiti cu astfel de retorica mincinoasa a politicienilor din care clasa faceti parte cu succes.Admir sincer limbajul si analiza dumneavoastra dar nu ma poate misca de loc stiind,vazind si intelegind tot ce a insemnat traseul politic al dumneavoastra.Daca va incalzeste cu ceva va spun ca nu sint nici un fel de fan al infatuatului V.Ponta si al guralivului si atit C.Antonescu dar nici nu pot sa nu va spun ca macar ei in nemernicia lor si-au sustinut cu serozitate un punct de vedere,bun sau rau,pe cind dumneavoastra ati fost penibil in incercarile disperate de a va agata de scaun si partid.In cea ce priveste nevoia noastra a cetatenilor de o forta noua,de o alternativa,pe care o invocati este corecta dar nu pentru dumneavoastra ci pentru noi majoritatea tacuta ce va trebui sa actionam dar nu sub conducerea dumneavoastra pe care o doriti cu orice pret.Daca aveti acea morala pe care o plingeti ca lipseste in societate,dac aveti acea dragoste de tara si nu aveti interese de marire si putere de care va banuim dati dovada caracterului dumneavoastra,insusitiva cele transmise de mine chiar de nu va convin si veniti fara nici o pretentie de marire alaturi de miscarea noastra civica-EXIST si ma EXPRIM-lansata sub patronajul Asociatiei Romanilor Sinceri si va garantez ca daca veti respecta principiile si linia noastra civica veti avea dovada ca cetatenii stiu sa aprecieze sinceritatea si competenta.Nu v-am facut aceasta propunere c u speranta ca veti intelege si aproba cele spuse de mine si nici ca veti accepta un rol minor intr-o miscare fie ea si populara.Dumneavoastra aveti alte ginduri,alte interese,dar cred ca este pacat ca veleitarismul afisat in multe ocazii va impiedica sa actionati asa cum de fapt indemnati pe cetateni sa o faca cu singura si marea diferenta ca totul trebuie sa se invirta in jurul liderului care considerati ca inca mai sinteti.Cum oracolul din Damaroaia a trecut in nefiinta va rog sa-mi permiteti sa va spun eu, cu siguranta, ca in afara unor propuneri asemanatoare celei facute de mine prin care sa faceti penitenta necesara spalarii pacatelor politice despre care inca nu am amintit,sa o luati de jos si sa puneti umarul la o constructie in care sa nu fiti dirijorul va va reinventa intr-un viitor mediu,altfel orice varianta va fi perdanta pentru dumneavoastra.Veti pierde timp,credibilitate,banii altora si veti fi privit la fel ca cei din unpr.Regret inca o data ca am simtit nevoia sa va spun fara menajamenta aceste lucruri,dar pentru multi ati fost o speranta la un moment dar acum traiti o iluzie, ca cei care si-au pus speranta cindva in domnia voastra mai sint tot aceeasi ca numar.Cu sinceritate,

Adauga un comentariu

Random image