2017-11-24 18:33


Jos planul lui Fartușnic!

 |  18:50
Robert Veress

Guvernul Cioloș e o struțo-cămilă. În sensul că miniștrii or fi ei „apolitici” și „tehnocrați”, dar eșaloanele 2-3 au rămas de la guvernarea Ponta. Iar o consecință este promovarea, în continuare, a vechilor politici, în multe domenii. Așa se face că ne trezim, în Ajunul Crăciunului 2015, cu un proiect de Plan-Cadru pentru clasele V-VIII, elaborat de Institutul de Științe ale Educației (ISE), în baza documentului de politici „Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional”, elaborat de același Institut de Ştiinţe ale Educaţiei și supus dezbaterii publice în perioada august-septembrie 2015. Planul-Cadru conține elemente, precum absența din programa obligatorie a Educației pentru sănătate, în evidentă contradicție cu declarațiile miniștrilor Muncii, Sănătății și Educației din cabinetul Cioloș.

ISE a luat ființă la 1 ianuarie 2011. Directorul de acum al Institutului, Ciprian Fartușnic, în vârstă de 40 de ani, doctor în științe sociale și politice, a fost director adjunct la început, instalat director general ulterior, în guvernarea Ponta.

Nu îl cunosc, nu am auzit de dânsul. Însă alți colegi din media îl cunosc și l-ar fi văzut ministru al Educației, în locul lui Adrian Curaj.

Am găsit o lucrare publicată în decembrie 2012 de ISE, coordonată de dl. Fartușnic, intitulată „Toți copiii la școală până în 2015”. Lucrarea e publicată sub egida UNICEF - UNESCO, deci a fost subvenționată cu bani destinați ajutorării copiilor aflați în dificultate. Dacă ar fi fost o nuvelă publicată în Almanahul SF 2012, aș fi zis că e o idee interesantă. Așa, pot afirma, cu tărie, că este o fantezie fără absolut nicio legătură cu realitatea socio-economică a României. Cert este că în iunie 2015, fostul guvern s-a văzut obligat să adopte și o Strategie pe 5 ani privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (de la 17,3%, la 11,3%), fiindcă tot de râsul Europei am rămas la acest capitol.

Unul dintre punctele din programul președintelui Iohannis este reforma Educației. Una adevărată, pe termen lung. Perfect de acord, însă, dacă reforma este elaborată de aceeași oameni care vorbesc, în 2012, de eliminarea abandonului școlar în maxim trei ani, poate mai bine rămânem la ce avem.

Planul-cadru pentru învățământul gimnazial pare elaborat de persoane înclinate spre științele exacte și care au o aversiune pentru profilul uman. Dispare latina, se impune mai puțină limbă și literatură română, limbă străină, istorie, geografie, biologie și mai multă fizică și chimie. Mai puțină muzică și mai puțin sport, tot atâta religie. Educația tehnologică devine obligatorie, cea despre sănătate rămâne opțională. Fartușnic argumentează că acest plan stimulează „orientarea spre formarea de competențe”.

Domnul meu, dacă absolventul de opt clase „nu știe să vorbește” corect românește, l-ai orientat direct spre competența de golire a lăzii de gunoi! Prin programa pentru învățământul primar, studiul atributului și complementului, ca părți de propoziție, s-a mutat de la clasa a IV-a, în gimnazial, la clasa a V-a. Și tu, în aceste condiții, tai o oră din plan, în loc să introduci una în plus?! Spargi educația civică în patru (educația pentru drepturile copilului se va studia la clasa a V-a, cea interculturală la a VI-a, pentru cetățenie democratică la a VII-a și educație economică la a VIII-a), dar, degeaba îi umpli de civism și corectitudine politică pe puberi, dacă nu învață cum se acordă primul ajutor! Căci da, în cadrul educației pentru sănătate nu doar despre sex este vorba!

Înțeleg ca scoaterea muzicii din programa școlară ar fi o măsură de dreapta (e susținută de dreptaci). Probabil, oi fi de stânga și până acum nu mi-am dat seama. Cert e că, dacă, prin absurd, ar fi să aleg între văz și auz (pe care dintre simțuri să-l păstrez), aș alege auzul. Fără muzică nu mi-aș putea menține sănătatea mintală. Nici nu am întâlnit, de-a lungul vieții, vreo persoană care să-mi spună că nu o interesează absolut deloc muzica.

Baremi dacă sacrificarea științelor umane s-ar fi făcut pe altarul pregătirii practice pentru viață, pentru piața muncii. Însă, așa cum remarcă Hotnews, planul întocmit de ISE nu ține cont de transdisciplinaritatea prevăzută în Legea Educației din 2011. Elevii susțin testări transdisciplinare la clasa a VI-a încă din 2013 (evaluările naționale de la finalul clasei, care nu sunt trecute în catalog și care presupun evaluare transdisciplinară la Limbă și comunicare, prin testare la Limba și literatura română + Limba modernă și la Matematică și Științe ale naturii, prin testare la Matematică + Fizică + Biologie). Lipsa unui plan-cadru care să prevadă transdisciplinaritatea a fost cauza cel mai des invocată pentru rezultatele extrem de slabe pe care le înregistrează elevii români la testele internaționale (nu vorbim de olimpiade, ci de testarea mediei elevilor).

Este limpede că un plan-cadru care să mulțumească pe toată lumea este imposibil de conceput. Însă, cu pricepere și bunăvoință se poate redacta unul sănătos. În sensul ăsta, consider că autonomia locală trebuie să se aplice și în cazul unităților de învățământ primar și gimnazial. Planul-cadru ar trebui să ofere mai multă libertate de decizie școlilor. Unele se pot axa pe științe exacte, altele - pe științe umane. Unele ar aloca mai multe ore sportului, muzicii, altele mai puțin. Iar elevii și părinții ar avea opțiuni. În cazul școlilor comunale, fiindcă nu ar exista opțiuni la îndemână, planul de învățământ ar putea fi adoptat prin referendum, la care să participe cadrele didactice, elevii și părinții. Poate că nu e cea mai strălucită idee. Sper, în acest caz, să existe altele, mai bune. În orice caz, nu atât de proaste precum planul-cadru actual, prin a cărui aplicare, categoric, se va produce o involuție.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-19

TAGURI: ciprian fartusnic, institutul de stiinte ale educatiei, plan cadru gimnaziu, reforma educatiei



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CHIRIACHITA
19 Ian 2016

Nota 10 pentru editorial !
XIA
24 Aug 2016

ISE a fost infiintat în 1990 ca o masura politica reparatorie, dupa închiderea abuziva a fostului Institut de Cercetari Pedagogice si Psihologice in 1982
Random image



Ultimele stiri




Apa Nova