2016-12-10 22:35

EDITORIAL


Legea Educaţiei sau graba de a pedala pe o bicicletă fără frâne

 |  19:31
Legea Educaţiei sau graba de a pedala pe o bicicletă fără frâne
De după 1990 încoace, fotoliul de ministru al educaţiei afost ocupat de 13 bărbaţi şi o femeie, aceasta din urmă având şansa săprimească portofoliul de două ori, ce-i drept, pe perioade scurte de timp, depână la doi ani. În total, cu Daniel Funeriu, actualul ministru, putem număraliniştiţi 14 strategi, numiţi pentru a limpezi odată pentru totdeauna treburiledin Educaţie şi pentru a pune pe „roate” sau pe butuci întregul învăţământ, destat şi particular, din România. Cu excepţia primilor doi din această suită,Gheorghe Ştefan şi Mihail Şora, care au ocupat postul într-o perioadă(1990-1992) în care jubilam încă după căderea comunismului şi în care, celpuţin, cei mai mulţi dintre „experţii” din acest domeniu căutau să-şi asigure,pe banii statului român, domicilii luxuriante în marile capitale ale lumii,toţi ceilalţi, fiecare, la început de învestitură, au aclamat, fără excepţie,lozinca reformării Învăţământului şi coacerea de noi legi. Nu vă pot descrieentuziasmul cabinetelor din aceşti ultimi ani, bucuria generală a celor dinculoarea politică peste care a dat norocul să stăpânească, fie şi pentru scurttimp, acest domeniu, declaraţiile sforăitoare că şcoala românească se va alinia,nici ei nu ştiau unde şi la ce sau la cine. Ei bine, acum, în anul de profundăcriză economică 2010, senatorii au decis amânarea dezbaterii proiectului legislativpropus de Daniel Funeriu într-un moment, considerăm noi, de luciditate norocoasăpentru destinele tinerei generaţii, răsărită în ceasul al 12-lea. Nu simţimnevoia să-l indispunem pe ministrul Funeriu, însă ni s-a părut dramatic desuspectă graba cu care a pedalat şi pedalează pe o bicicletă fără frâne, pentruca Legea Educaţiei Naţionale să fie promulgată în mai puţin de trei-patru luni.Toată lumea a înţeles că acest efort de influenţă, manifestat şi exprimat petoate căile posibile şi imposibile, face parte dintr-un orgoliu nestăvilit,personal şi de grup (politic, evident), un fel de ambiţie adolescentină,imatură, care să arate opiniei publice că totul este posibil, indiferent cât debună sau de proastă este marfa. Mărturisesc că nu am avut niciodată încredereîn deputaţi şi senatori însă, de data aceasta, suntem puşi în situaţia săsalutăm decizia celor din urmă de a amâna dezbaterea, mai ales, pentru că amluat în considerare motivele acestei decizii, pe care ei înşişi le-au scris cumâna lor: „... Textul este nefinisat şi confuz, iar legea este mult preaimportantă pentru societate”. Cu alte cuvinte, oricâtă voinţă politică ar fi,nu poţi morfoli, în două-trei săptămâni, 300 de articole, fundamentale pentrutineri, profesori şi cercetători. Şi încă un aspect. Analizând din afarăaceastă tevatură în culori legislative, intuim că în spatele zorului de ascoate o lege la alte legi se cuibăresc mai multe interese care nu au nici olegătură cu Învăţământul. Spunem asta, deoarece am constatat cu ochiul liber căîn conţinutul programelor educative, atât în preuniversitar, cât şi însuperior, nu s-a umblat deloc. Chiar deloc!

Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-02-01



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image