2017-11-24 22:33


UE, anul marilor provocări

 |  18:42
Eduard Ivaşcu

Pentru Uniunea Europeană, 2016 poate marca începutul sfârşitului sau, dimpotrivă, un nou început.

Rareori au stat în faţa UE, la începutul unui an, atâtea pericole, provocări, transformări, crize mai vechi sau mai noi, mocnite sau care stau gata să izbucnească în orice moment.

Şi parcă niciodată Uniunea nu a părut a fi mai dezbinată, mai ineficientă şi mai dezorientată ca acum, la început de 2016.

Criza refugiaţilor, care este încă în plină desfăşurare, a scos la suprafaţă toate aceste lucruri şi chiar mai mult decât atât. A devenit evident faptul că interesele ţărilor membre nu sunt chiar atât de “comune” atunci când vine vorba de o problemă atât de spinoasă, iar consensul de faţadă afişat la Bruxelles nu mai poate ascunde disensiunile dintre vechii membri ai UE, din Vestul continentului, şi nou-veniţii din Est.

Vestul bogat este mai deschis primirii refugiaţilor şi are o experienţă mult mai mare în integrarea unor grupuri etnice cu religii şi mentalităţi diferite. În plus, economiile dezvoltate din Vest, confruntate cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei, au o nevoie permanentă de forţă de muncă proaspătă şi de noi consumatori.

În ţările din centrul şi estul Europei, lucrurile sunt mult diferite. Mentalităţile sunt mai conservatoare, iar ideea primirii unui număr mare de “străini”, chiar şi atunci când este vorba de refugiaţi de război, este privită cu mai multă circumspecţie. Mai mult, capacităţile statelor de integrare  a noilor veniţi sunt limitate, iar nevoia de forţă de muncă nouă nu prea există. În majoritatea cazurilor, abia dacă există de lucru pentru localnici.

În aceste condiţii, este evident că problema refugiaţilor este privită într-un fel de la Berlin şi Paris, şi cu totul altfel de la Bucureşti sau de la Varşovia.

Scandalul declanşat recent de incidentele de la Koln, atunci când sute de femei au fost agresate de grupuri de bărbaţi, majoritatea imigranţi de origine arabă, complică şi mai mult lucrurile. Până acum foarte favorabilă primirii  de refugiaţi, Germania, ţinta predilectă a celor care fug de conflictele din Siria şi Irak, pare acum înclinată să adopte o poziţie mai strictă, ceea ce va face, probabil, ca mii de refugiaţi aflaţi pe “traseu”, în diverse alte ţări europene, să rămână blocaţi acolo pe termen nedefinit. Acest lucru va produce tensiuni suplimentare şi va agrava disensiunile între statele implicate, membre ale UE sau nu.

Deja, controalele la graniţe şi ridicarea de garduri improvizate a devenit un lucru banal, aruncând în derizoriu ideea de spaţiu Schengen şi principiul liberei circulaţii a persoanelor. Cu toate acestea, până acum, toate eforturile de a limita fluxul de refugiaţi au dat doar rezultate modeste, iar dacă statele membre nu vor reuşi să găsească o poziţie comună, ceva între disponibilitatea extremă a Germaniei şi intransigenţa absurdă a Ungariei, lucrurile pot scăpa rapid de sub control.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-17

TAGURI: ue, bruxelles, refugiati, migranti, provocari, uniunea, europeana



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova