2017-11-23 07:33


IOHANNIS, decizie de ULTIMĂ ORĂ privind legea de organizare a școlilor profesionale

 |  13:32
IOHANNIS, decizie de ULTIMĂ ORĂ privind legea de organizare a școlilor profesionale

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni, 10 iulie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Stiripesurse.ro a prezentat textul integral al cererii presedintelui Iohannis:

"București, 10 iulie 2017

Domnului Nicolae - Liviu Dragnea

Președintele Camerei Deputaților

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 reconfigurează cadrul normativ ce vizează organizarea și funcționarea învățământului dual în România. Adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în redactări substanțial diferite, în forma transmisă la promulgare Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 afectează cadrul normativ necesar pentru crearea unui sistem de învățământ profesional și dual coerent și deschiderea acestui sistem către operatorii economici, întrucât reduce nivelul de autonomie al școlilor în regim dual, elimină condițiile care vizau calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, elimină dispozițiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice din unitățile de învățământ dual. Multiplele efecte negative pe care prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 le pot genera cu privire la calitatea procesului educațional impun reexaminarea acestei legi de către Parlament.

Art. unic pct. 3 din legea transmisă la promulgare, - alin. (5) al art. 25 din Legea nr. 1/2011 - elimină necesitatea autorizării/acreditării operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual. Această cerință vizează calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, iar lipsa unor criterii de calitate în selectarea operatorilor economici implicați în activități de practică riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în școli cu regim dual. Totodată, de vreme ce nu mai este reglementată condiția acreditării operatorilor economici în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de Guvern, este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selecție/evaluare a operatorilor  economici ce participă la organizarea și desfășurarea acestei forme de învățământ și care sunt aceste criterii. Autorizarea/acreditarea acestor operatori economici devine cu atât mai necesară, cu cât legea aflată la promulgare instituie, la art. unic pct. 4, obligația de acordare a unor facilități (nespecificate) la plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale, fondurilor speciale. Astfel, orice operator economic partener în organizarea și funcționarea învățământului dual va beneficia de facilități, în vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificată prin raportare la conținutul programelor de pregătire profesională propuse de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.

Prin modificarea adusă la art. unic pct. 8 din legea transmisă la promulgare se elimină posibilitatea ca învățământul dual să poată fi organizat și pentru calificări de nivel 4 și 5. În opinia noastră, prin această soluție legislativă se reduce învățământul dual exclusiv la o formă a actualului învățământ profesional cu durata de 3 ani, care conferă acces la continuarea studiilor prin accederea la ciclul superior al liceului. Așadar, prin reducerea posibilității de construire a unei rute profesionale coerente și de restructurare a cadrului național al calificărilor pentru a acomoda o rută profesională duală directă se menține clivajul de oportunități de acces conferite între școlile cu caracter profesional/dual și liceele tehnologice.

Intervenția legislativă de la art. unic pct. 12 și abrogarea de la art. unic pct. 13 din legea transmisă la promulgare conduc la reducerea nivelului de autonomie oferit școlilor în regim dual. Astfel, sunt eliminate alin. (6) și (7) ale art. 76 din Legea educației naționale nr. 1/2011, ce reglementează condițiile în care este posibilă organizarea de probe de admitere în învățământul dual, menținându-se doar libertatea stabilirii condițiilor de acces la nivel de unitate în colaborare cu operatorii economici. Or, stabilirea condițiilor de acces în unitățile de învățământ profesional dual doar de către unitatea de învățământ și operatorii economici parteneri - în absența unor condiții minimale la nivel legislativ privind tipul, numărul și conținutul probelor de admitere în învățământul dual - afectează principiile egalității și calității procesului educațional. Ca atare, considerăm că se impune reglementarea condițiilor minimale de acces în unitățile de învățământ profesional dual, unitatea de învățământ și operatorii economici putând să stabilească cerințe specifice suplimentare de acces, în funcție de specificul formării profesionale derulate.

Prin art. unic pct. 14 s-a abrogat necesitatea obținerii avizului consiliului de administrație al școlilor cu formare preponderentă în regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice/catedrele vacante și rezervate. Simultan, la art. unic pct. 22-24 s-a redus autonomia școlilor care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual de a organiza concursuri la nivel de unitate pentru ocuparea posturilor didactice în baza criteriilor stabilite de consiliul de administrație. Totodată, a fost eliminată și posibilitatea consiliilor de administrație de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în cursul anului școlar/ candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct. Toate aceste abrogări sunt, în opinia noastră, de natură a afecta calitatea actului educațional, precum și eforturile de formare profesională a cadrelor didactice și a managementului unităților de învățământ profesional dual, fiind de esența acestei forme de învățământ asigurarea implicării tuturor actorilor interesați, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertății de acțiune și a posibilităților de implicare a mediului economic în guvernanța școlară elimină una din principalele caracteristici ale învățământului dual, deja statuate prin actualele prevederi ale O.U.G. nr. 81 /2016.

Prin art. unic pct. 15-19 din legea transmisă la promulgare sunt eliminate o serie din prevederile de natură să creeze premisele deschiderii sistemului de învățământ către operatorii economici. Astfel, posibilitatea implicării într-o proporție semnificativă a reprezentanților mediului economic în consiliul de administrație al școlilor a fost semnificativ redusă prin actualele prevederi ale legii transmise la promulgare. Dacă în textul O.U.G. nr. 81/2016 la art. I pct. 16-19 se reglementa explicit numărul de reprezentanți ai operatorilor economici parteneri în consiliile de administrație ale unităților de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic (cu specificarea explicită a ponderii acestora pentru variante de 7, 9 și 13 membri), în legea de aprobare se menționează doar posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administrație cu două poziții deschise operatorilor economici, asociațiilor profesionale, consorțiilor, etc. Intervenția legislativă nu se justifică, dacă se are în vedere însuși scopul urmărit, respectiv organizarea acestui învățământ pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii. Prezența obligatorie a reprezentanților operatorilor economici în consiliul de administrație al unității de învățământ profesional este justificată cu atât mai mult cu cât una dintre cerințele prevăzute de lege este încheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară, dar și a unui contract individual de pregătire practică între elev, respectiv părinte, tutore sau susținător legal al elevului minor, unitatea de învățământ și operatorul economic.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS - WERNER IOHANNIS"


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-07-10

TAGURI: iohannis, legea de organizare a școlilor profesionale



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova