2016-12-04 16:23

EVENIMENT


Afacerea “Agenţia guvernamentală”

 |  21:00
Afacerea “Agenţia guvernamentală”

Marea reformă administrativă pornită de premierul Boc s-a dovedit a fi un fiasco pentru economia naţională. Reducerile obţinute sunt atât de mici, încât se pune problema dacă cheltuielile făcute cu schimbarea antetului documentelor nu costă mai mult. În schimb, pentru Guvern, a fost perfect, pentru că s-a mai făcut loc pentru clienţii de partid. Şefia unei agenţii guvernamentale este o adevărată mană cerească, nu pentru salariu, ci pentru „beneficiile” pe care le poate genera. Unii au ajuns chiar şi în arest, pentru că au folosit funcţia publică pentru a cere bani. Aceştia sunt doar cei care au fost prinşi, probabil pentru că nu au respectat regula jocului.

Enigma de stat

Pentru câteva mii de bugetari daţi afară în 2009, s-a produs un adevărat cataclism în sistem, cu energii pierdute şi bani risipiţi. Până acum, Guvernul nu a prezentat nici o statistică cu privire la economiile făcute prin concedierea propriilor angajaţi, comparativ cu cheltuielile determinate de organizarea concursurilor pentru rămânerea pe post sau pentru schimbarea antetelor pe documentele instituţiilor. Nu se ştie cu certitudine câte structuri bugetare există în România; de altfel, nici premierul Boc nu a fost în stare să dea un număr exact al instituţiilor plătite din banii contribuabililor.

Tăieri haotice

Cert este că, prin Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au fost tăiate 8.212 posturi bugetare şi au fost supuse desfiinţării, comasării, fuziunii sau, pur şi simplu, reducerii de personal 123 de instituţii publice. Totul pentru o economie de aproximativ 5 milioane de euro anual.

Sunt cazuri numai de comasarea unor instituţii, precum Autoritatea Hipică Naţională care ajunge la Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Pe de altă parte, avem situaţia prin care la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel“ se procedează la o reducere de 3,5 posturi. Cea mai dură reducere de personal s-a produs la Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, unde au dispărut 1.092 de posturi, odată cu întreaga instituţie. Se aşteaptă organizarea camerelor agricole, dar este luptă mare pentru intrarea în comitetul de înfiinţare. Pe de altă parte, două institute de cercetare din domeniul protecţiei mediului de la Tulcea şi Constanţa se desfiinţează, iar activitatea lor este preluată de un institut de specialitate din Bucureşti. Cercetările din Delta Dunării şi de la malul mării nu se abandonează, dar toate activităţile birocratice se desfăşoară la Bucureşti.

Bugetar cu orice preţ

Primele vizate de premier au fost agenţiile guvernamentale, care beneficiau şi de venituri proprii, mai ales că salariile directorilor, şi nu numai, puteau stârni uşor invidia oricărui corporatist. Este drept, şi „semnătura” acestora este destul de valoroasă, câteodată de ordinul miliardelor de euro. Decizia a fost dură, iar preşedinţii de agenţii, autorităţi, administraţii şi altele asemenea au ajuns cu lefuri cât un secretar de stat; regula nu s-a aplicat şi adjuncţilor, care au rămas cam cu ce au avut.

Chiar şi în aceste condiţii vitrege, nu au existat cazuri în care directori de agenţii să plece de la conducerea instituţiilor publice.

Trei şefi de agenţii au ajuns după gratii

Tentaţiile pentru şefii de agenţii sunt mari. Rămâne de văzut dacă toate foloasele de care aceştia au parte rămân la ei sau ajung şi la alte structuri. Este binecunoscut cazul “Reginei” din vămi, care nu a fost descoperită niciodată, dar primea cotă parte din şpaga vameşilor.

Alţii, cu mai puţin noroc, au ajuns la puşcărie. Recent, unul dintre vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANPR), Remus Virgil Baciu, a fost arestat pentru că ar fi primit bani ca să urgenteze soluţionarea unui dosar de despăgubire. Între timp, a fost schimbat şi şeful, cu un procuror.

Ultimul pe lista arestaţilor de lux este Silviu Bian, fostul şef al ANOFM fiind cercetat pentru luare de mită. Se pare că Bian a cerut bani de la subalterni pentru menţinerea în funcţii, dar şi “contribuţii” pentru asigurarea avansurilor la proiectele derulate cu bani europeni, aşa cum prevede legea.

Cel mai clar exemplu este cel al fostului director al Agenţiei Domeniilor Statului, Daniel Drăgan, condamnat la 6 ani de închisoare. Acuzaţia - abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. De fapt, este vorba despre o retrocedare de terenuri frauduloasă evaluată la peste 88 milioane de euro ca pagubă pentru ADS. De altfel, nici un fost şef al ADS nu a scăpat de dosare penale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639265-06-16



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image