2016-12-06 14:32

EVENIMENT


Alina Nicoleta Ghica, preşedinte CSM: „Putregaiul pleacă de la oameni şi de la lipsa lor”

 |  21:00
Alina Nicoleta Ghica, preşedinte CSM: „Putregaiul pleacă de la oameni şi de la lipsa lor”

2012 este un an crucial pentru justiţia română. Ca un făcut, în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii au fost aleşi de membrii plenului, la acest început de an, doi dintre cei mai tineri şi titraţi magistraţi ai României. La doar 35 de ani de viaţă, dar cu o remarcabilă probitate şi experienţă profesională, judecătorul Alina Nicoleta Ghica (foto dreapta) şi procurorul Oana Andrea Schmidt Hăineală (foto stânga) au fost desemnate, pe un mandat de 1 an, să conducă, în calitate de preşedinte, respectiv vicepreşedinte, forul superior al magistraturii. Au început prin a candida la aceste funcţii importante în stat printr-un proiect comun, iar din 6 ianuarie fac împreună echipă pentru binele nostru comun: întărirea şi eficientizarea justiţiei!

Ce trăire aţi avut atunci când votul plenului a decis că veţi fi noul preşedinte al CSM, respectiv noul vicepreşedinte?

Preşedinte CSM: Am resimţit o responsabilitate foarte mare legată, în primul rând, de faptul că, ceea ce am propus în proiectul nostru managerial, odată votat de colegii noştri, pentru mine, pentru noi a însemnt asumare. Ne-am asumat deci eficientizarea activitatăţii CSM. Votul plenului CSM a fost dat pentru un proiect managerial comun, pe care majoritatea membrilor l-a considerat a fi valoros. Acest vot a fost dat unei echipe care a gândit necesitatea conducerii în acest mod a acestui organism colectiv.

Este Plenul CSM un for decizional eficient atât în activitatea sa proprie, cât şi pe coordonatele de comunicare?

Preşedinte CSM: Legiuitorul a gândit - deloc întâmplător - CSM-ul în această formulă, i se mai spune, de altfel şi Parlamentul Justiţiei, şi e firesc, chiar necesar, ca el să reunească această formulă de reprezentare pentru a asigura scopurile instituţionale, constituţionale care îl definesc. Armonizarea deciziilor, câteodată, nu este deloc uşoară; fiecare dintre noi, membrii, venim în acest Consiliu cu propriul bagaj profesional şi de personalitate, dar aceşti 6 ani de mandat ne obligă la un exerciţiu: acela al acceptării şi respectării unei decizii luate de o majoritate. Altfel, oricare dintre cei care vor „să se audă mai tare vocea sa”, făcând abstracţie de deciziile Plenului CSM, trebuie să ştie, şi să se ştie, că se reprezintă doar pe el însuşi. Normal, au această libertate, dar nu pot angaja în nici un fel Plenul Consiliului.

La ce s-a referit ministrul Justiţiei când a afirmat că „nu s-a ajuns la un standard peste tot în justiţie?

Preşdinte CSM: Cred că se referea la standardele de management, la managementul instanţelor. Suntem o profesie în care managementul este un factor important, prioritar şi influenţează, chiar determină, calitatea rezultatelor. Unii magistraţi sunt manageri mai buni, au aptitudinile şi cunoştinţele manageriale necesare, alţii, deşi pot fi excelenţi magistraţi, nu au abilităţi manageriale sau sunt mai puţin pregătiţi în acest domeniu. Avem anumite standarde în ceea ce priveşte instanţele şi Parchetele: unele sunt mai ridicate, altele mai puţin ridicate.

Cum vedeţi întărirea justiţiei prin strategia de resurse umane?

Preşedinte CSM: Strategia de resurse umane este esenţială, dar, din păcate, lucrăm şi anul acesta pe o strategie de resurse umane elaborată în urmă cu mulţi ani, care nu mai corespunde realităţilor momentului. Deja avem un nou cod care se aplică, intră în vigoare un al doilea cod, iar pentru anul viitor se preconizează intrarea în vigoare a două noi coduri. Au fost terminate studiile de impact, au fost parţial finalizate concluziile unui program pe care îl realizează experţii Băncii Mondiale în ceea ce priveşte resursele umane în domeniul justiţiei. Conform acestora, la nivelul sistemului judiciar este nevoie de o suplimentare a schemelor de personal cu aproximativ 700 de magistraţi, nemaivorbind de personalul auxiliar, care şi el este insuficient ca număr. Pentru o corectă implementare a codurilor, pentru o eficientă repartizare a resurselor umane din sistem, CSM-ului îi revine sarcina de a recruta aceşti magistraţi.

Magistraţi integri, nu?

Preşedinte CSM: Sigur! Integri şi profesionişti. Nu putem spune că e o sarcină uşoară, urmează ca elaborând această strategie într-un termen care se cere imperativ a fi foarte scurt, să declanşăm procedurile de recrutare care să asigure din punct de vedere cantitativ şi calitativ necesităţile sistemului judiciar.

Când vor avea loc?

Preşedinte CSM: Noi ne propunem ca la sfârşitul lunii februarie cel mai târziu, să avem strategia adoptata…

Vicepreşedinte CSM: Trebuie să conciliem nevoia sistemului de a avea suficienţi judecători şi procurori pentru implementarea noilor coduri cu imperativul respectării unor standarde de calitate în recrutare. Eficacitatea înseamnă ca scara pe care urci să fie cea potrivită ori să se sprijine de zidul potrivit (formulare regăsită în proiectul şi candidatura comună – n.red.). Aceste aspecte sunt esenţiale. Ea poate părea ceva abstract pentru exteriorul sistemulul. Eu vă asigur că este extrem de importantă. Vorbim de oamenii care vor înfăptui actul de justiţie în România şi pe umerii cărora va reveni sarcina implementării noilor coduri. Pentru ca mecanismul de cooperare şi verificare să fie ridicat şi România să iasă din această zonă, în care se află împreună cu Bulgaria, este vital să demonstrăm prin măsuri ireversibilitatea proceselor de reformăa a sistemului.

În ce mod veţi optimiza activitatea instanţelor judecătoreşti?

Vicepreşedinte CSM: În principal, prin asigurarea necesarului de resurse umane. Lumea, aşa cum o cunoaştem noi, mă refer la coduri, nu va mai fi la fel. Totul se va schimba. Apar instituţii noi, apar norme noi, colegii noştri vor trebui să depună fiecare un efort individual foarte mare. Stimularea asimilării şi aplicării noilor coduri este unul dintre obiectivele noastre.

Cum veţi eficientiza rolul şi activitatea CSM-ului?

Preşedinte CSM: Ne propunem, în primul rând, fluidizarea procesului decizional. Într-o primă etapă, am decis regândirea comisiilor de lucru, esenţiale pentru funcţionarea eficientă a CSM. Au existat şase comisii de lucru, atribuţiile lor se suprapuneau în cele mai multe dintre situaţii, ducând la o supraîncărcare artificială a fiecăreia în parte, generând ineficienţă. Am redus numărul lor, implicând însă mai mulţi membri ai CSM şi reprezentanţi ai organismelor interesate în doar trei comisii în loc de şase.

Vicepreşedinte CSM: Atât preşedintele ÎInaltei Curţi, cât şi procurorul general şi-au manifestat dorinţa de a participa în mod activ în Comisia 3, de exemplu, este Comisia pentru Relaţia cu UE şi Organismele Internaţionale. Acest lucru demonstrează conjugarea eforturilor instituţionale în sensul ridicării Mecanismului. De asemenea, pentru noi este deosebit de important parteneriatul instituţional cu Ministerul Justiţiei şi faptul ca la invitaţia ministrului am participat şi noi la ConsiliulJAIdin Copenhaga, pe 26-27 ianuarie 2012, şi am avut ocazia să discutăm despre stadiul reformei cu miniştrii de justiţie din Olanda, Finlanda şi Bulgaria.

Ce poate să facă CSM-ul ca toate cazurile să primească termene juste şi corecte, în aşa fel încât România să ajungă acolo unde, probabil, îşi doreşte toată lumea?

Vicepreşedinte CSM: Să elaborăm o strategie de resurse umane coerentă şi să amendam în mod realist, corespunzător, programul privind volumul optim în instanţe.

„Putregaiul” nu pleacă de la oameni?!

Preşedinte CSM: Pleacă şi de la lipsa lor, şi de la oameni! În ceea ce priveşte „putregaiul”, cum ziceţi dumneavoastră, sistemul a fost şi este apt să-şi producă „anticorpii”. Exemplific nu doar prin avizele privind luarea măsurilor preventive faţă de un procuror, emise de secţia de procurori a Consiliului cu puţin timp în urmă, ci şi prin practica recentă a Inspecţiei Judiciare.

Vicepreşedinte CSM: Şi de la corecta normare a activităţii.

Pe de altă parte, este deosebit de importantă şi unificarea practicii judiciare, astfel ca la o situaţie asemănătore să se aplice aceeaşi unitate de măsură. Aplicarea noilor coduri va avea drept efect o îmbunătăţire simţitoare în unificarea practicii judiciare. La ora actuală, ÎCCJ a lansat nişte ghiduri de individualizare a pedepselor tocmai ca unităţile de măsură cu care judecătorul apreciază să fie, nu identice, ci echitabile, echilibrate şi constante în speţe asemănătoare. Şi asta înseamnă unificarea practicii judiciare.

Ce trebuie să ştie cetăţeanul vizavi de măsura răspunderii magistraţilor pe care tot a pus accentul, în ultima vreme, ministrul Cătălin Predoiu?

Preşedinte CSM: Magsitraţii au răspuns disciplinar şi până la acest moment...

Cum, în ce fel?

Preşedinte CSM: Uitaţi-vă la ultima jumătate de an din activitatea Inspecţiei Judiciare şi implicit a secţiilor CSM care îndeplinesc rolul de instanţă disciplinară. În măsura în care magistraţilor cercetaţi li se dovedeşte vinovăţia, vor răspunde în continuare. Sancţiunea disciplinară o aplică, în toate cazurile legate de magistraţi, CSM-ul. Într-adevăr, prin noua lege s-a lărgit sfera acţiunilor disciplinare, dar tot CSM-ul le gestionează, prin secţiile sale, de judecatori, respectiv de procurori, care funcţionează ca instanţe de judecată în disciplinar.

Consideraţi că Justiţia se joacă cu dosarele oamenilor sau că îşi face treaba?

Preşedinte CSM: Pot să vă asigur că majoritatea magistraţilor români sunt oameni responsabili.

Cum vedeţi Ministerul Public peste opt luni, după expirarea mandatului doamnei Kovesi?

Vicepreşedinte CSM: Firesc este ca instituţia să îşi continue activitatea pe coordonatele dovedite a fi de succes în mandatul doamnei procuror general Kovesi, şi anume, acelea ale unei echipe manageriale sudate, coerente şi solidare, a unor acţiuni convergente, a unei implicări efective şi responsabile în actul managerial. Viitoarea „garnitură” care va prelua conducerea Ministerului Public, în opinia mea, va trebui să fie formată din oameni cu experienţă şi care pot, ca personalităţi şi profesionişti, să devină rapid o echipă, să îşi armonizeze şi valorifice experienţa profesională şi să continue track record-ul pozitiv.

CV Alina Nicoleta Ghica

Născută în 4 iulie 1975

1994 - 1998 Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (plus numeroase stagii de formare)

Şi-a început cariera ca judecător în cadrul Judecătoriei Sector 2 din Capitală. După 12 ani de activitate intensă, în 2011, a ajuns preşedinte al Secţiei a VIII-a a Curţii de Apel Bucureşti. La începutul lui 2012 este aleasă preşedinte al CSM.

CV Oana Andrea Schmidt Hăineală

Născută în 2 iunie 1975

1993 - 1997 Facultatea de Drept „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (plus cursuri postuniversitare, două masterate în Securitate şi Ştiinţe Militare şi numeroase alte cursuri de pregătire ştiinţifică)

Şi-a început activitatea în 1998 ca avocat în cadrul Baroului Bacău. În acelaşi an a intrat în procuratură, ajungând după numai 6 ani prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău. A fost şeful delegaţiei române la Grupul Statelor împotriva corupţiei şi consilier de stat în Guvernul României în 2009 - 2010. La începutul lui 2012 este aleasă vicepreşedinte al CSM.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639551-07-18

TAGURI: alina nicoleta ghica, Oana Andrea Schmidt Hăineală



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Mesaje de La multi ani pentru Sf. Nicolae. Cele mai frumoase urări şi sms-uri pentru Nicoleta şi Nicu! Mesaje de La multi ani pentru Sf. Nicolae. Cele mai frumoase urări şi sms-uri pentru Nicoleta şi... Acum 6 ore | (0)
Gorghiu: Demisii în lanţ în caz de înfrângere în alegeri Președinta PNL Alina Gorghiu a declarat, luni, la Timişoara, că dacă în urma alegerilor din 11... Acum 18 ore | (1)