2018-12-18 19:36


CCR DEZBATE cererea Guvernului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ

 |  09:15
CCR DEZBATE cererea Guvernului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ

Curtea Constituţională dezbate miercuri cererea Guvernului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de judecători. Marţi, ministrul justiţiei Tudorel Toader a avut o discuţie pe această temă cu preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea.

Conform unor surse, punctul de vedere al Executivului ar urma să fie susţinut de Toni Greblă, fost judecător al Cutrţii Constituţionale, iar în prezent secretar general al Guvernului.

Ce conţine sesizarea Guvernului

Guvernul a sesizat în 2 octombrie Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completelor de judecată.

Executivul arată în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională. Părţile au avut termen până în 16 octombrie pentru a-şi exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.

Demersurile lui Dragnea şi ale fostei sale soţii cu privire la completurile de cinci judecători

Demersul Guvernului a avut loc în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.

Liviu Dragnea a declarat înaintea acţiunii Guvernului la CCR că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.

”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.

De altfel, Dragnea a solicitat deja anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii Legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost în 26 octombrie, iar următorul este în 23 noiembrie.

Un demers cu acelaşi obiect a făcut şi avocatul Adrian Toni Neacşu, care o apără pe fosta soţie a lui Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Neacşu a anunţat în 28 octombrie că a înaintat o excepţie privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ şi că va contesta şi decizia prin care formare unor noi complete a fost amânată până în 2019, după ce plângerea sa prealabilă pe aceleaşi teme a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El spune că apreciază „imaginaţia interpretativă” a instanţei, dar este de părere că argumentele instanţei nu se susţin juridic.

Tot atunci Toni Neacşu preciza şi că va participa la şedinţa Curţii Constituţionale din 7 noiembrie, în care se discută sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată.

„Toată atenţia mea este îndreptată acum spre Curtea Constituţională, unde probabil voi şi asista la şedinţa din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există şi cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor şi ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul şi nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoaşterea realităţii juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituţiei, o instanţă extraordinară”, mai spunea avocatul.

Ce prevederi şi hotărâri sunt vizate

Hotărârea numărul 89 din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al ICCJ contestată de Dragnea la Curtea de Apel Bucureşti se referă la măsuri decise ca urmare a modificărilor Legii de organizare judiciară.

"Analizând dispoziţiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare", se arată în decizia Colegiului de conducere al ICCJ.

Articolul 32 prevede că:

"(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.

(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.

(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în l ipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).

(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat."

Ce spune preşedinte ICCJ Cristina Tarcea

"La Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc", a declarat Tarcea, referindu-se la acuzaţiile liderului PSD al cărui dosar a fost repartizat completului de cinci judecători P1 - Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.

Preşedinta ICCJ a precizat că Legea 207/2018 de modificare a Legii de organizare judiciare "incontestabil este de imediată aplicare, Înalta Curte o aplică încă din iulie 2018, dar aplicarea imediată a legii presupune şi respectarea obligaţiilor pe care legea le impune în ceea ce priveşte termenul, data la care acea obligaţie trebuie îndeplinită".

"Or legea este incontestabil şi lipsită de orice echivoc: la începutul fiecărui an", a conchis Tarcea.

Declaraţiile ministrului Justiţiei după întâlnirea cu Liviu Dragnea

Marţi, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a avut o discuţie pe tema sesizării şi a dezbaterii de la CCR cu Liviu Dragnea, în biroul acestuia de la Parlament. Întrebat dacă i se pare normală o întâlnire cu o persoană direct interesată de acest subiect -având în vedere că Dragnea a contestat modul în care a fost compus completul care judecă recursul în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman - Toader a spus că nu a discutat cu un justiţiabil, ci cu al treilea om în stat.

Întrebat ce a discutat cu Liviu Dragnea, Tudorel Toader a răspuns: "Ceea ce trebuie discutat între preşedintele partidului majoritar şi ministrul Justiţiei. Mâine, miercuri, se va judeca la CCR acel conflict de natură juridică. Aceasta a fost principala temă a discuţiei. Am vorbit despre procedură şi despre cine va merge la CCR să susţină sesizarea şi eventual dacă sunt elemente noi de argumentaţie".

El a refuzat însă să spună cine va merge la Curtea Constituţională pentru a susţine sesizarea Guvernului şi a subliniat că, îndiferent care va fi decizia aceasta va fi obligatorie de la momentul publicării în Monitorul Oficial.

"Nu e important cine va merge, important este ceea ce va susţine şi mai importantă va fi decizia", a adăugat el.

Întrebat dacă i se pare normală o întâlnire cu o persoană direct interesată, ministrul Justiţiei a precizat că judecătorii constituţionali vor da o decizie de principiu , care interesează în general statul de drept, fiind foarte mulţi cei care se judecă şi care vor să vadă cum se constituie completele.

"Mă intâlnesc cu toţi cei care fac parte din Guvern şi care fac parte din alianţa de guvernare. Nu m-am întâlnit cu un justiţiabil, m-am întâlnit cu al treilea om din statul român", a declarat Toader, adăugând că orice decizie CCR are o valoare de principiu egală cu legea, iar orice lege are un caracter de generalitate, legile neputând avea caracter individual.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-11-07

TAGURI: CCR, guvern, conflict juridic, parlament, iccj,
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANONIM
07 Noi 2018

CCR ESTE O STRU-TO CAMILA DE TIP MAFIOT.....
Random image



Ultimele stiri






loading...