Consilieri de etică în instanțe și Parchete
2018-08-21 07:09


Consilieri de etică în instanțe și Parchete

 |  18:21
Consilieri de etică în instanțe și Parchete

Secțiile pentru procurori și judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înființarea rețelei consilierilor de etică la nivelul Parchetelor, Curților de apel și Tribunalelor, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CSM, hotărârile secțiilor reglementează modalitatea de desemnare, criteriile de selecție, numirea, formarea profesională și atribuțiile consilierilor de etică, revocarea, suspendarea și încetarea calității acestora.

Prin adoptarea acestor hotărâri, CSM răspunde necesității de înființare a unor organisme care să aibă un rol consultativ și de consiliere, cu scopul declarat de a veni în sprijinul magistraților și de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică și deontologie profesională.

Conform CSM, rețeaua consilierilor de etică reprezintă, în esență, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar și a posibilelor soluții de rezolvare a acestora, care pot viza diverse modalități de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.

O primă acțiune în formalizarea celor hotărâte de Secția pentru judecători și Secția pentru procurori a CSM o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului Consiliului din 14 iulie, a propunerii Institutului Național al Magistraturii de completare a programului de formare continuă a judecătorilor și procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii cu o durată de câte trei și, respectiv, două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători și unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuțiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităților pentru următoarea perioadă și să se stabilească tematica și agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.

Seminariile urmează să fie realizate în cadrul proiectului finanțat de Ambasada Olandei — "Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar — Cooperare între Consiliul Superior al Magistraturii din România și Consiliul Judiciar din Olanda".

Hotărârile CSM au avut în vedere concluziile rezultate în urma unor analize și proiecte derulate de Consiliu în cooperare cu instanțele și Parchetele de la nivel național, respectiv Consiliul Judiciar din Olanda, care au relevat că legislația în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători și procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancțiune decât prevenție.

De asemenea, au fost luate în considerare documentele strategice adoptate de autoritățile cu atribuții în domeniul judiciar, ale căror planuri de acțiune prevăd măsuri specifice, concrete de întărire a integrității judiciare și dezvoltarea unei culturi a integrității judiciare prin formare profesională și perfecționarea sistemului de reguli de conduită și deontologice: Strategia Națională Anticorupție 2012 — 2015 (SNA), adoptată prin HG 215/2012; Strategia de întărire a integrității în justiție 2011 — 2016 (aprobată de Plenul CSM la 22.11.2011); Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de integritate, adoptat de Plenul CSM pe 22 noiembrie 2011; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 — 2020, adoptată prin HG 1155/2014.

Recomandările și reglementările europene și internaționale și angajamentele asumate de România în materie de luptă împotriva corupției vizează constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce privește integritatea și etica profesională a magistraților.

Recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile arată, în capitolul VIII, că "judecătorii ar trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar". În același capitol se prevede că "judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor pe principii etice de conduită profesională", aceste principii incluzând "... nu numai îndatoriri care pot fi sancționate prin măsuri disciplinare, ci și îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta", principiile urmând a fi "... enunțate în codurile de etică judiciară care ar trebui să mențină încrederea publicului în judecători și puterea judecătorească", la elaborarea acestor coduri judecătorii trebuind să aibă un rol major.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-07-18

TAGURI: instante, parchete, csm, consilieri de etica





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


JUSTITIABILUL
18 Iul 2016

PROPUNEREA E BUNA DAR IMPLEMENTATA IN COMBINATIE CU ALTE MASURI . Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel: A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări; - nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani; - membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat; - 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani. Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT si un calculator performant cu softul adecvat.
NELU STIUCA
18 Iul 2016

Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă; - 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ; - 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General; - 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.; - 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.; - 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România; - 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani; - 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă; - 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie. Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
ANALISTUL
18 Iul 2016

Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar. Trebuie scoasa urgent din procedura penala institutia NUP-ului deoarece nu mai tin vrajelile juridice precum ca in Romania JUSTITIA precupeteste, in folosul cetateanului, “principiul legalitati” si nu pe cel al oportunitatii. Munca judiciara imensa pentru finalizarea unor asemenea solutii constituie un (balast) pe care tarile din UE nu-l intrebuinteaza. Solutionarea dosarelor penale cu NUP incarca mult si fara folos activitatea justitiarilor (procurorilor si politistilor). In prezent circa 80% din nr. total al dosarelor constituie “sterilitate” fara finalitate judiciara pozitiva pentru care sunt cheltuite sume fabuloase din bugetul statului. Cercetarea penala trebuie facuta numai pentru cazurile in care sunt indicii si certitudini fata de vinovati, celelalte situatii pot fi clasate (folisind proceduri riguroase de responsabilizare) intr-o evidenta pasiva unde se pot aduce completari cu noi date si informatii incriminatorii aparute pentru reluarea oricand a cercetarii fiecarui caz; - In codul penal trebuie introduse noi articole, in baza carora numai judecatorii pot aplica sanctiuni administrative ori amenzi penale, cu mentiuni clare pentru ce fapte si in ce conditii. Pronuntarea judecatorilor in vederea arestarilor preventive trebuie sa intervina in situatii de pericol clar stabilite pentru a ramane definitive pana la terminarea pedepsei penale cu inchisoarea.
JUSTITIARUL
18 Iul 2016

Pentru a se apara cu siguranta o parte din valorile democratiei si responsabiliza clasa politica trebuie sa se introduca in codul penal si pedepsirea delictelor politice cu inchisoarea a celor care au consecinte grave pentru progresul sau dezvoltarea societatii. Numai prin aplicarea acestor masuri vor putea fi inlaturate non-avlorile umane din politica romaneasca si intarita responsabilitatea individuala sau de grup. In fiecare unitate teritorial-administrativa trebuie sa se infiinteze cel putin un birou local destinat procurorului care are in raspundere (arondare) localitatea respectiva unde acesta sa aiba intilniri periodice (LUNARE) cu cetatenii care au ceva de spus in legatura cu starea infractionala sau ilegalitatile cunoscute sau existente in zona respectiva.
Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...