2016-12-03 15:46

EVENIMENT


CSM va avea câteva luni patru membri interimari

 |  19:16
CSM va avea câteva luni patru membri interimari

Curtea Constituțională a dat publicității motivareadeciziei prin care a stabilit că Hotărârea Plenului Senatului 43 din 22decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai ConsiliuluiSuperior al Magistraturii este neconstituţională. Până la publicarea decizieiîn Monitorul Oficial, CSM se abține să ia o poziție oficială și nu precizeazăcum va acționa în continuare.

CurteaConstituţională a statuat că retroactivitatea legii priveşte modificarea uneisituaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridicepentru viitor, astfel că doar opt dintre cei 11 judecători şi procurori aleşiîn noul CSM pot fi validaţi de către Senat. Curtea subliniază faptul că avândîn vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionareaConsiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizareaalegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi DanLupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul deneconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze lavalidarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Înconcordanţă cu prevederile art. 133 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora duratamandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, prinart. 51 alin.(1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior alMagistraturii, se prevede că „Durata mandatului membrilor aleşi ai CSM este de6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Curtea observă că „Legea nr. 317/2004,în forma sa iniţială, nu prevedea o asemenea interdicţie, modificarea fiindoperată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma îndomeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005”. Curteareţine că „prin instituirea acestei interdicţii nu sunt afectate drepturi alemembrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aleşi anterior intrării învigoare a Legii nr. 247/2005 şi care doresc să obţină un nou mandat. La datacând au dobândit calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,aceştia aveau numai vocaţia de a fi aleşi pentru un nou mandat”.

CurteaConstituţională constată că prin noua reglementare nu se încalcă principiulneretroactivităţii legii, consacrat prin prevederile art. 15 alin. (2) dinConstituţie. În concepţia Curţii Constituţionale, concretizată, de exemplu,prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, o lege nu este retroactivă atuncicând modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atuncicând suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridiceconstituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nuface altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrăriiei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. De asemenea, prinDecizia 3 din 2 februarie 1993, Curtea a statuat că Legea posterioară nu poateatinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna calegea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2)din Constituţie şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilorjuridice. „Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior,poate suprima acest drept sau, ceea ce, în fond, este similar, îl poate înlocuicu un alt drept care astfel se naşte”, se arată în motivare. Astfel, „dinaceste decizii, rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea uneisituaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridicepentru viitor”.

„Nua fost respectată Constituția”

Pede altă parte, Curtea reţine că dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004,republicată, nu aduc modificări legate de conţinutul mandatului, modul deexercitare al acestuia sau durata lui, ci instituie o interdicţie, şi anumeaceea de a nu avea mai mult de un mandat. Curtea constată că aceastăinterdicţie nu influenţează desfăşurarea mandatului în curs, astfel cădispoziţiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, sunt deimediată aplicare. Posibilitatea unei noi candidaturi, după expirareamandatului, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentruviitor, prin lege. De altfel, legea în vigoare la momentul organizării şideclanşării alegerilor stabileşte condiţiile, interdicţiile şiincompatibilităţile ce trebuie îndeplinite de un candidat.

Atâtpropunerea de validare, cât şi validarea membrilor CSM trebuie să se întemeiezepe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndepliniriicerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi ainterdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutulpersonal, fie din alte prevederi legale.

Toateaceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai CSM,dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, aufost încălcate prevederile art. 1 alin (5) din Constituţie, potrivit cărora „ÎnRomânia, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor esteobligatorie”.

Avândîn vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionareaConsiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizareaalegerilor pentru cele trei demnităţi ce au atras viciul deneconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze lavalidarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Înfine, cu privire la susţinerea autorilor sesizării referitoare la cei treimembri care nu şi-au epuizat mandatele de şase ani validate în anul 2006,întrucât au înlocuit magistraţi ai Consiliului Superior al Magistraturii cărorale-au încetat mandatele înainte de expirarea duratei, prin pensionare saudemisie, Curtea constată că Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22decembrie 2010, faţă de care a fost formulată sesizarea deneconstituţionalitate, nu a avut ca obiect şi validarea acestora.

Alegerea lui Alistar a încălcat legea

Pe de altă parte, în opinia CCR, hotărâreaSenatului privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile în CSM esteneconstituţională, deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă aîndeplinirii condiţiilor legale, în special a celor legate de interdicţii şiincompatibilităţi în ceea ce-l priveşte pe Victor Alistar. Cu privire la acestaspect, Curtea a reţinut că ANI a constatat că Victor Alistar s-a aflat, înperioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în incompatibilitate, întrucât adeţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt încadrul ANFP, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă,începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual deavocatură „Alistar Teodor-Victor”, începând cu 23 ianuarie 2007 şi până înprezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor-Alistar arămas definitivă în 7 august 2009, acesta necontestând actul ANI în termenulprevăzut de lege, la instanţa competentă. Curtea precizează că alegereareprezentanţilor societăţii civile în cadrul CSM trebuie să se întemeieze peverificarea prealabilă a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparearespectivei demnităţi, a competenţelor profesionale, a reputaţiei morale şi ainterdicţiilor şi incompatibilităţilor izvorâte fie din statutul personal fiedin alte prevederi legale.

Înacest context, CCR a constatat că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15decembrie 2010 privind alegerea lui Victor Alistar ca reprezentant alsocietăţii civile în CSM a fost dată cu încălcarea legii, ceea ce atrageneconstituţionalitatea acesteia.

Dan Șova (PSD): „Aberant! Curtea Constituțională ajudecat ca o instanță de contencios”

Senatorul PSD Dan Șova consideră că decizia CurțiiConstituționale este „aberantă”. „Mai întâi de toate, trebuie subliniat căjudecătorii Curții Constituționale și-au depășit competența. Avem de-a face cuo încălcare a jurisdicției, făcând ceea ce trebuia să facă, de fapt, ÎnaltaCurte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a judecat ca o instanță decontencios-administrativ”, este de părere senatorul Dan Șova. Cât despreviitor, el a precizat că încă nu se știe ce va face Senatul, în condițiiledate.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639236-12-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image