2016-12-11 02:35

EVENIMENT


De ce nu vin străinii în România? Informare turistică la nivelul epocii de piatră

 |  19:50
De ce nu vin străinii în România? Informare turistică la nivelul epocii de piatră

Turismul românesc este de mai mulţi ani însuferinţă. Turiştii străini care înainte veneau în România ne ocolesc,preferând alte destinaţii. Dar şi cei care mai vin au parte de o informareaflată la nivelul epocii de piatră.

Eurostat ne arată unde suntem la capitolul turism

Conform datelor oficiale publicate deEurostat (organism al Uniunii Europene – n.a.), România se situează în coada ţărilordin UE la capitolul atragerii de turişti străini. În 2009 s-au înregistrat înRomânia 2,5 milioane de înnoptări ale nerezidenţilor (atenţie, nu toateînnoptările se referă la turişti, mai sunt şi străini aflaţi în delegaţie, îninteres de serviciu!), iar în 2010 numărul de înnoptări ale nerezidenţilor acrescut, dar nesemnificativ, la 2,7 milioane. Cu aceste cifre, România sesituează în poziţiile 23-25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene.

Dacă ne uităm însă “peste gard”, la veciniidin Ungaria, vedem cu totul alte date: în 2009 aici s-au înregistrat 7,6milioane de înnoptări ale nerezidenţilor, iar în 2010, s-a înregistrat o creştereuşoară, până la 8,2 milioane. Ţinând cont că, spre deosebire de România, Ungaria nu arenici litoral, nici zone montane şi nici zone de turism cultural-ecumenic,diferenţele de atragere a turiştilor străini sunt enorme. Practic, ce areUngaria? Are o capitală care atrage cei mai mulţi turişti străini, mai are şizona lacului Balaton (totuşi nu se poate compara cu o zonă de litoral, şitrei-patru staţiuni cu băi termale. Atât şi nimic mai mult. De ce numărul deturişti străini este aproape de patru ori mai mare în Ungaria faţă de România,se poate constata din două experienţe pe care le-am efectuat recent.

Incognito la centrele de informare turistică

În programul de dezvoltare şi promovare aturismului românesc, ministrul Elena Udrea are, printre cele şase priorităţianunţate, şi city-break-ul. Adică vizitarea principalelor oraşe din România. Amîncercat şi noi să aflăm cum se poate informaun turist despre ce poate vedea şi ce poate face în Bucureşti.

Sub “acoperirea” unui turist român venit dinprovincie în premieră în Bucureşti, reporterul “Puterea” a mers miercuri, în primă instanţă, la centrul deinformare turistică din Gara de Nord. Centru de informare turistică e odenumire pompoasă dată unui chioşc care este, ca mărime, cam jumătate din chioşcurileobişnuite de ziare din gară. La o oră de vârf – 14.00 - chioşcul era închis. Nici tu acolo măcar unbileţel cu clasicul “Vin în cinci minute!”. Oricum, şi dacă ar fi fost cinevaaici, nu cred că ar fi putut da prea multe informaţii. Prin geamurile chioşculuise poate observa dotarea: o măsuţă liliputană, un scaun cu ceva vechime prin nuse ştie ce sală de şedinţe şi două rafturi unde se regăsesc câteva pliante alehotelurilor din jurul gării. Mai există un pliant mare, în limba germană – neştersde praf de ceva vreme – cu monumente istorice din România, şi…atât.

Harta Bucureştiului – mega şi unica ofertă turistică

După 20-25 de minute, “turistul dinprovincie” se plictiseşte de aşteptare şi pleacă spre Pasajul de laUniversitate unde se află al doilea (şi ultimul) centru de informare turistică.Aici, într-un spaţiu ceva mai generos, tapetat cu poze din Bucureştiulinterbelic, un singur birou şi o angajată care se lupta cu o pizza. Luptă carenu se încheie nici după “săru’mâna” de rigoare, angajata nesinchisindu-se nicimăcar să pună banala întrebare “Cu ce vă pot fi de folos?”. “Turistulprovincial” sparge gheaţa . “Aş dori un ghid al muzeelor din Bucureşti”. “Noisuntem punct de informate turistică. Nu suntem unitate comercială. Avem hartaBucureştiului. Gratis.” (ultimul cuvânt spus apăsat pentru a-mi demonstra căîmi face o mare favoare); “Şi de unde pot afla ce muzee sunt în Bucureşti, câtcostă intrarea, care este programul lor?”, îndrăznesc eu în continuare. “Căutaţila librării, acolo se găsesc ghiduri. Repet, dvs. vreţi un ghid, astea se vândla librării nu la noi, nu suntem unitate comercială”. Mai încerc o dată. “Darun pliant cu hotelurile din Bucureşti aveţi?” “Dumneavoastră vreţi tot un ghid.Găsiţi la librării”. Sunt calm, dar nu ştiu cum eram dacă chiar aş fi fost înpostura de turist. “Bănuiesc că un Bucureşti-card nu aveţi, dar măcar un pliantcu traseele autobuzelor, tramvaielor şi ale metrolui aveţi? ” - o testez dinnou pe unica angajată de aici, care acum se uită uluită la mine ca la un marţian.Nu-i las răgaz şi mai şarzez cu o întrebare: “Îmi puteţi recomanda un hotel, nude lux, dar unul bun?”. După ce angajata îşi revine din uluială, primesc încăun răspuns concret: “Pe harta Bucureştiului sunt trecute hotelurile şi traseelemetroului”. Încerc ultima întrebare, de această dată ieşind din pieleaturistului provincial. “Dar, practic, aici ce oferiţi turiştilor?”. Răspunsuleste prompt: “Harta Bucureştiului”. “Asta este tot ce aveţi?”. “Da.” Şi urmeazădin nou precizarea că harta este oferită gratis. Din uşă mai arunc peste umăr oîntrebare: “Câţi turişti vin aici la dvs.?”. Răspunsul este unul triumfal: “Mulţi,foarte mulţi. Vara aici e coadă ca în gară”. Nu cred în sinceritatearăspunsului, pentru că locaţia funcţionează din 1 august 2010 şi este greu decrezut că în ultima lună din vara anului trecut s-a făcut coadă pentru obţinereahărţii Bucureştiului. O ultimă constatare: cele două (aşa-zise) centre deinformare turistică aparţin Primăriei Capitalei. Ministrul turismului, ElenaUdrea, ne ameninţă de mai bine de un an cu înfiinţarea unor astfel de centre,dar pentru moment turiştii se mulţumesc doar cu “ameninţările”.

Turist în Budapesta

Cu câteva zile înaintea de a juca rolulturistului sub acoperire, am fost chiar turist. Dar nu în Bucureşti, ci laBudapesta. În capitala vecinilor de la vest sunt cinci centre de informareturistică – trei la aeroport şi două în zone ultracentrale ale oraşului. Deasemenea, la hotelurile de 5 stele funcţionează centre similare. Am fost lacentrul de informare turistică din Piaţa Ferenc Liszt. Aici, într-un spaţiu camde cinci ori mai mare decât cel din Pasajul Universităţii, forfotesc 12angajate, iar pe rafturi se află tone de materiale promoţionale. Ce caută înprincipal turistul aici: achiziţionează Budapesta-Card, pe care îl utilizeazăpe toate mijloacele de transport în comun şi care îi asigură reduceri la peste150 de obiective: 55 de muzee, 10 SPA-uri şi băi termale, 5 teatre, 20 derestaurante sau cafenele etc. O dată cu cardul turistul primeşte – obligatoriu– un ghid al oraşului care conţine toate informaţiile de care are nevoiecineva: toate traseele mijloacelor de transport în comun, cu toate staţiileexistente şi graficul de circulaţie, locaţiile tuturor obiectivelor turisticecu programul şi tarifele aferente, adresele şi tarifele estimative ale 140 dehoteluri, adrese şi orarul pentru 50 de restaurante, adrese şi programulhipermarketurilor, principalele pieţe agro-alimentare şi, evident, harta oraşului.Există ghiduri în limbile germană, franceză, engleză, sârbă, chineză şi română,iar pe lângă acest ghid, funcţionarele de la centrul de turism îţi mairecomandă şi alte pliante, de regulă un turist plecând de aici cu un kg în plusîn greutate. Nu înainte de a părăsi incinta, turistului i se spune că poateapela telefonic 24 de ore din 24 un punct de informare şi că se poate adresaoricărui agent de poliţie pentru a obţine informaţii privind diverse locuri dinoraş. Centrele de informare turistică din Budapesta sunt similare cu cele dinViena, iar carduri similare se mai găsesc şi în alte 22 de state din Europa.

Date Eurostat

2010: România: 15,1 milioane înnoptări; 2,7 – nerezidenţi; 12,4 – rezidenţi

Ungaria: 15,5 milioane înnoptări; 8,2 – nerezidenţi; 7,3 -rezidenţi

2009: România: 16,6 milioane înnoptări; 2,5 – nerezidenţi; 14 –rezidenţi

Ungaria: 14,7 milioane înnoptări; 7,6 – nerezidenţi; 7,1- rezidenţi

2008: România: 19,9 milioane înnoptări; 3,3 – nerezidenţi; 16,6– rezidenţi

Ungaria: 16,3 milioane înnoptări: 8,5 – nerezidenţi; 7,7 – rezidenţi


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-10-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CRLY
13 Mai 2011

Exagerari, exagerari tipic presei. Eu am fost de multe ori la acel centru din pasajul Nicolae Balcescu si chiar am fost primita cum trebuie chiar daca vroiam doar o revista sau un pliant aparut nou.Va pun in vedere ca acolo nu este un singur angajat ci sunt mai multi care isi fac tura pe zile.Eu zic ca ar trebui sa mai incercati si in alta zi si vedeti vedea ca pesonalul nu este atat de "negru " pe cat il descrieti.
DL.G
13 Mai 2011

Cand am trecut eu joi dimineata pe la centru de la universitate era o domnisoara bruneta si chiar mi-a recomandat cateva muzee iar explicatiile sale nu erau deloc din "epoca de piatra", mi-a dat o harta si cateva pliante cu muzee.Nu stiu cum de ati nimerit dumneavoastra, domnule "turist din provincie", un asa noroc.Eu am numai cuvinte de lauda despre acest centru.Si inca ceva, centrul de la Gara de Nord este privat, nu apartine de primaria generala.
TEODOR
14 Mai 2011

Cu un ministru ca Udrea,care in loc sa-si vada de functie,se tine de sforarii in CGPMB,de unde turisti?Nu turismul e preocuparea doamnei ministru,ci betele puse in rotile lui Oprescu.Si apropo,cu frunza,ce se mai aude?

Adauga un comentariu

Random image