2016-12-02 20:13

EVENIMENT


''Decizie la presiunea ungurilor''. Boc şi Funeriu au şters cu buretele Legea educaţiei, gândită de profesori

 |  18:43
''Decizie la presiunea ungurilor''. Boc şi Funeriu au şters cu buretele Legea educaţiei, gândită de profesori
Profesorii critică decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe Legea educaţiei.Politizarea învăţământului, mai mulţi ani de învăţământ obligatorii şi maimulte ore neplătite pentru profesori sunt doar o parte dintre efectele pe carele va avea aplicarea Legii educaţiei în forma acceptată de Camera Deputaţilor.

Reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământcritică decizia Executivului de a-şi asuma răspunderea pe Legea educaţiei,susţinând că nerăbdarea guvernanţilor nu poate fi explicată decât prin intereseşi ambiţii politice. Eforturile depuse de profesori pentru negocierea formeifinale a Legii educaţiei au fost zadarnice. Documentul ce va schimba destinul amilioane de elevi şi cadre didactice va fi aplicată în forma aprobată de CameraDeputaţiilor. Astfel, politizarea învăţământului va “înflori”, unul dintre punctele din noua lege a educaţiei stabilind ca directoriiunităţilor şcolare să fie aleşi de primari. “Noi nu am fost de acord cu multe dintre prevederile noiilegi. Suntem nemulţumiţi de componenţa consiliului de administraţie al şcolii,din care vor face parte multe persoane din afara unităţii. Am fost împotrivatrecerii clasei a IX-a la şcoala generală, liceul urmând să aibă trei ani. Numai există nici un drept pentru cadrele didactice. Până în prezent, un profesorcu 25 de ani de învăţământ şi gradul I putea să-şi reducă norma cu două ore.Acum, acest lucru nu va mai fi posibil. Suntem împotriva numiri directorilor decătre primari. Şcolile nu vor avea autonomie financiară. În Suceava, profesoriinu şi-au mai primit salariile de două luni din cauza lipsei banilor. Noi ampropus ca plata cadrelor didactice să se realizeze direct din trezoreriaprimăriilor sau prin intermediul Ministerului Educaţiei şi, implicit, alinspectoratelor şcolare”, ne-a declarat prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ (FSLI), Simion Hăncescu.

Cât timp Legea educaţiei nu va fi dezbătută de Senat,aceasta poate fi schimbată cu uşurinţă de următorul Guvern. “Noi ne-am dorit să avem o lege a educaţiei durabilă.Legea pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea poate fi schimbată deurmătorul guvern. Oricum, normele nu vor putea fi aplicate decât din anulşcolar 2011-2012. În aceste condiţii, nu ne putem explica graba guvernanţilor.Trebuiau să se găbească în vară, ca legea să se aplice din acest an. Nu estedecât o ambiţie politică. Au trecut 21 de ani de la Revoluţie şi tot nu avem olege a educaţiei. Acest lucru afectează atât profesorii, cât şi elevii, caresunt derutaţi de nenumăratele schimbări”, ne-a mai explicat Hăncescu.

Mai mulţi ani în şcoală, dar cu bani puţini

Dascălii se plâng că legea pentru care Cabinetul Boc îşiva asuma răspunderea va mări numărul anilor de învăţământ obligatorii, cu toatecă nu există manuale gratuite sau unităţi şcolare suficiente. “Este o bătaie de joc. Este un joc pe care acest Guvern l-a făcut cu toatăpopulaţia, nu doar cu profesorii. După reducerea salariilor cu 25%, urmează şiaceastă palmă dată cadrelor didactice prin asumarea răspunderii pe Legea educaţiei.Legea va fi contestată de noi pe toate planurile. Nu vom avea titularizare. Vomavea însă directori numiţi politic. Am fost împotriva subordonăriiînvăţământului administraţiei locală. Se măreşte numărul anilor de studiuobligatorii, cu toate că nu există finanţare. Nu sunt unităţi suficiente, maiales în mediul rural”, ne-a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ “Spiru Haret”, Gheorghe Izvoranu. Potrivit accestuia, Legea educaţiei, în forma asumatăde Guvern, a fost gândită de “oameni care nu au nici o legătură cu învăţământulromânesc”. “Legea nu este aplicabilăîn România. Ministrul educaţiei nu are copiii în România, nu a lucrat niciodatăîn învăţământ şi nu are idee ce probleme sunt. S-a dorit să se vadă doar cum semai poate bate joc de profesori. A fost doar o ambiţie ca pe Legea educaţiei săapară semnătura Boc sau Funeriu. Am văzut că şi preşedintele Traian Băsescueste pentru asumarea răspunderii”, ne-a mai spus Izvoranu. Preşedintele FSI “Spiru Haret” susţine că decizia Cabinetului Boc de a-şi asuma răspunderea pe Legea educaţieiar fi putut veni şi în urma presiunilor exercitate de Uniunea Democrată aMaghiarilor din România (UDMR). “Probabil că au existat presiuni din partea UDMR pentru asumarearăspunderii, de teamă că nu vor obţine predarea Istoriei şi Geografiei Românieiîn limba maternă. Probabil că ei vor ca şi Româna şi Matematica să fie predatăîn limba maternă. Nu ştiu, în acest moment, dacă vor exista proteste ale cadrelor didactice pentru acestlucru. Proteste vor fi cu siguranţă pentru că starea de nemulţumire a oameniloreste tot mai mare”, ne-a mai declarat Izvoranu.

Guvernula decis, în şedinţa de marţi, să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru Legeaeducaţiei.

Decizia deangajare a răspunderii pentru Legea educaţiei a fost anunţată oficial, lafinalul şedinţei, de către premierul Emil Boc, care a precizat că Executivul vapromova forma legii adoptate de Camera Deputaţilor, dar că îşi manifestădisponibilitatea de a analiza toate amendamentele depuse de către parlamentari.Şeful Guvernului a susţinut că a apelat la "procedura tăioasă" aangajării răspunderii în condiţiile în care proiectul legii educaţiei esteblocat în Parlament şi orice tergiversare a adoptării nu este beneficămodernizării sistemului educaţional. Boc a arătat totodată că, la precedentaîncercare a Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru Legea educaţiei,Curtea Constituţională a indicat că procedura nu este posibilă fără o"dezbatere publică suficientă" a actului normativ, ceea ce acum nueste cazul.

Reprezentanţiicoaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajezerăspunderea pe proiectul Legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară,au declarat surse din coaliţie, citate de Mediafax. Sursele au arătat căExecutivul va lua decizia asumării răspunderii pe Legea educaţiei în şedinţadin această săptămână, după care vor fi urmate procedurile parlamentare.Aceeaşi procedură va fi urmată săptămâna viitoare, când Guvernul intenţioneazăsă ia decizia angajării răspunderii pe proiectul Legii salarizării unitare.

Sursele participantela şedinţa coaliţiei au apreciat că, angajându-şi răspunderea de două ori,Guvernul oferă Opoziţiei posibilitatea să vină cu două moţiuni de cenzură pe Legeaeducaţiei şi pe Legea salarizării şi mai dă dreptul la o a treia moţiune decenzură. "Aceasta arată că Guvernul are foarte mare încredere înmajoritatea parlamentară. Opoziţia nu vrea să-şi asume răspunderea guvernării,ci face doar un joc de imagine", au apreciat surse din coaliţie.

PreşedinteleSenatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că decizia coaliţiei ca Exectivulsă îşi asume răspunderea pentru proiectul Legii educaţiei este un afront laadresa Parlamentului şi s-a declarat convins că aceasta va avea efect şireferitor la votul privind o eventuală moţiune de cenzură.

AlianţaFederaţiilor din Învăţământ a cerut, la rândul său, premierului să respecteprocedurile parlamentare indicate de Constituţie în ceea ce priveşte adoptarealegilor organice, în caz contrar ameninţând că va apela la justiţie şi vasesiza organismele internaţionale privind asumarea Legii educaţiei.

PotrivitConstituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilorşi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii depolitică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul estedemis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de laprezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectuluide lege, a fost votată.

DacăGuvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat,după caz, cu amendamente acceptate de Guvern se consideră adoptat, iaraplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatoriepentru Guvern.

În cazul încare preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbatereaacesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Cele mai controversate prevederi ale Legii educaţiei:

Numirea directorilor unităţilor de învăţământ de către primari;Numărul mare al persoanelor din afara învăţământului, membri ai consiliului de administraţie al şcolii;Mărirea perioadei obligatorii de studiu la 11-12 ani;Predarea Geografiei şi Istoriei României în limba maternă;Mărirea normei de predare pentru profesorii cu experienţă de 25 de ani, la catedră.

Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-10-01

Mai multe imagini:
''Decizie la presiunea ungurilor''. Boc şi Funeriu au şters cu buretele Legea educaţiei, gândită de profesori
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image