2016-12-09 19:49

EVENIMENT


DIICOT va cere instanţei anularea contractelor preferenţiale ale Hidroelectrica „Băieţii deştepţi” vor rămâne fără curent

 |  18:33

Procurorii DIICOT au trimis în judecată nouă persoane vinovate de prejudicierea Hidroelectrica şi a statului, implicit, cu peste 130 milioane de euro. Printre inculpaţi se află fostul ministru al economiei Codruţ Şereş (o „cunoştinţă” mai veche a procurorilor DIICOT, în dosarul spionajului economic), foştii directori ai companiei Eugen Pena şi Traian Oprea, dar şi fostul preşedinte al Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei Ion Lungu. Infracţiunea principală este subminarea economiei naţionale şi priveşte furnizarea de energie electrică la preţuri preferenţiale anumitor firme, respectiv celor pe care Traian Băsescu avea să-i numească „băieţii deştepţi din energie”.

Potrivit rechizitoriului ce numără aproape 900 de pagini, în perioada anilor 2002-2005, „prin acţiuni comisive şi omisive, funcţionarii numiţi în conducerea SC Hidroelectrica SA, folosindu-se de prerogativele funcţiilor în care au fost învestiţi, au constituit o asociaţie suprapusă, paralelă şi mulată pe organigrama societăţii pe care au folosit-o în scopuri contrare obiectivelor statuate legal, ce au fost de natură să submineze economia naţională prin afectarea funcţionării Sistemului Energetic Naţional în condiţii de siguranţă, cu repercusiuni grave asupra întregului sistem economic naţional şi prin cauzarea unui prejudiciu de 5.360.420.202.000 de lei (536.042.020,2 lei), echivalentul sumei de 134.972.613 euro”.

„Creierele” acestei grupări au fost Eugen Pena, director general al societăţii, Traian Oprea, director adjunct (director general din noiembrie 2003), Victoria Geormăneanu, director economic, George Lavinius Asan, director comercial, Mariana Carmen Marin, director relaţii internaţionale privatizare, şi Nicolae Opriş, şef serviciu marketing furnizare. În anul 2006, Codruţ Şereş, ajuns ministru, a favorizat întreaga activitate a celorlalţi.

CASETA + FOTO Bogdan_Buzaianu

Au sacrificat populaţia în favoarea „băieţilor deştepţi”

Povestea contractelor preferenţiale începe şi are la bază seceta hidrologică din 2003. Astfel, pe fondul reducerii drastice a debitelor principalelor râuri interioare şi a fluviului Dunărea, pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale, reprezentanţii Hidroelectrica au folosit cantităţi importante de apă din marile acumulări, fiind diminuate rezervele hidrologice existente, în multe din aceste acumulări ajungându-se la o exploatare în limitele de atenţionare şi siguranţă, cu efecte directe aspra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional. Consecinţa directă a fost producerea unor cantităţi de energie electrică mai mici decât cele previzionate la începutul anului şi, pe cale de consecinţă, imposibilitatea onorării contractelor comerciale încheiate din producţie proprie.

Gruparea „Hidroelectrica” a decis diminuarea cantităţilor de energie electrică furnizată populaţiei pentru a nu le reduce pe cele stabilite prin contract cu „băieţii deştepţi”. Reprezentanţii Hidroelectrica au fost nevoiţi să ceară Camerei de Comerţ emiterea unor certificate de forţă majoră prin care se suspenda, în perioada 8 septembrie 2003 – 1 ianuarie 2004, livrarea de energie electrică prevăzută în contracte. Potrivit procurorilor, „toate demersurile efectuate de către învinuiţii aflaţi la conducerea executivă a SC Hidroelectrica SA, începând cu luna iulie 2003, în scopul reducerii pierderilor generate de seceta hidrologică, au vizat doar diminuarea sau sistarea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor de portofoliu al căror principal beneficiar era populaţia, evitându-se, contrar oricărei raţiuni economice, orice demers care ar fi putut afecta sub orice formă obligaţiile contractuale asumate pe piaţa concurenţială cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi, în condiţiile în care şi aceste contracte aveau inserată clauza de forţă majoră”.

Procurorii explică în rechizitoriu că măsura a fost contrară „raţiunilor economice deoarece, pentru onorarea obligaţiilor contractuale din piaţa concurenţială, societatea a fost nevoită să cumpere energie electrică de provenienţă termo, la preţuri mult mai mari decât preţurile negociate în contractele de pe acest segment de piaţă, întrucât seceta, diminuând cantităţile de apă din marile acumulări, a făcut imposibilă producerea de către societate, din surse proprii, a cantităţilor de energie contractate. Într-un mod inexplicabil, conducerea societăţii a motivat aceste demersuri în actele oficiale întocmite şi descrise mai sus, invocând faptul că acele cantităţi de energie cumpărate de la producătorii termo la preţuri de 4 ori mai mari decât costurile de producţie ale societăţii au fost vândute numai consumatorilor captivi, în condiţiile în care, conform probatoriului administrat în cauză, cantităţile menţionate au servit în marea majoritate acoperirii obligaţiilor contractuale de pe piaţa concurenţială”.

Documente importante dispărute

Fostul director Eugen Pena a încercat să-i convingă pe procurori căactivarea clauzei de forţă majoră şi asumarea de către Hidroelectrica a pierderilor înregistrate erau de fapt ordinele ministrului de resort de la acea dată, Dan Ioan Popescu. Noul director, Traian Oprea, a cerut Consiliului de Administraţie renunţarea la clauza de forţă majoră, invocând tot un ordin al ministrului Popescu. Discuţiile purtate în cele două şedinţe de CA cu privire la aceste aspecte nu pot fi dovedite pentru că procesele-verbale au dispărut, iar înregistrările audio au o calitate slabă. Cert este că, prin adoptarea hotărârii de notificare a Electrica SA ca urmare a activării clauzei de forţă majoră în relaţiile contractuale privind vânzarea energiei electrice, Hidroelectrica trebuia să sisteze livrările de energie electrică. Cu toate acestea, potrivit situaţiilor, acest lucru nu s-a întâmplat de fapt, ci doar a fost diminuată cantitatea din luna octombrie. Astfel, activarea clauzei de forţă majoră nu a fost aplicată în fapt.

Concluzia principală a anchetei este că învinuiţii nu au dorit activarea clauzei de forţă majoră pentru contractele cu „băieţii deştepţi” tocmai pentru a-şi onora contractele în continuare. Astfel s-a ajuns la achiziţionarea de energie termo la preţuri cu mult mai mari decât cele la care era vândută energia astfel cumpărată, ceea ce a dus la un blocaj financiar al Hidroelectrica. Iată ce spun experţii financiar-contabili: „Depăşirea acestor cheltuieli (cheltuielile cu energia achiziţionată – n.n.) în procent de 639,5 % se datorează, în principal, achiziţiei cantităţii de 2.465.293 MWh energie electrică de la producătorii termo şi piaţa SPOT, necesară acoperirii cantităţilor contractate cu beneficiarii de pe piaţa concurenţială. Această practică a condus la destabilizarea financiară a societăţii prin înregistrarea de pierderi foarte mari ca urmare achiziţionării de energie electrică la un preţ pe un MWh cu mult mai mare decât preţul pe un MWh practicat la vânzarea acesteia către consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi, conform cu preţurile stabilite prin contractele de vânzare-cumpărare”.

Diminuarea cantităţilor de energie destinate filialelor Electrica SA a avut un  impact negativ asupra acestei societăţi deoarece, pentru a suplini lipsa energiei de provenienţă hidro, Hidroelectrica a fost obligată să achiziţioneze energie de la producătorii termo, fapt ce a condus la modificarea structurii cheltuielilor societăţii, apărând în acest context iminenţa unei creşteri de tarif pentru energia electrică livrată populaţiei.

CASETA

Sistemul Energetic Naţional a trecut pe lângă dezastru din noroc

În perioada 31 martie 2003 – 8 septembrie 2004, Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare, respectiv de prelungire a duratei sau de creştere a cantităţilor de energie electrică contractată. Cu toate acestea, învinuiţii au încheiat ilegal, în perioada ianuarie - aprilie 2004, patru contracte de furnizare de energie electrică: cu Energy Holding SRL, cu valabilitate de nouă ani, cu Luxten SA, Euro-Pec SRL şi Electromagnetica, fiecare pe o perioadă de 10 ani.

Potrivit procurorilor, cele patru contracte nu reprezintă acte adiţionale, ci sunt „contracte noi, având alte numere de înregistrare decât cele încheiate anterior şi conţin toate elementele de fond şi formă ale unui astfel de contract, neputând fi considerate sub nici o formă, aşa cum susţin învinuiţii, prelungiri ale unor contracte mai vechi, prelungiri care se puteau face conform prevederilor în materie prin acte adiţionale”. Prin încheierea celor patru contracte cu încălcarea reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, „învinuiţii şi-au asumat în mod conştient menţinerea stării de pericol în care se afla Sistemul Energetic Naţional în acel moment”, aspect menţionat de mai mulţi martori. Unul dintre aceştia, Radu Dinu Cordeanu, fost dispecer şef tură în cadrul Dispeceratului Energetic Naţional, a declarat, la 23 martie, că „în perioada 2002 - 2005 au fost situaţii în care Sistemul Energetic Naţional a funcţionat fără rezervă de putere. Această lipsă a rezervei de putere în sistem s-a datorat în principal faptului că nu mai exista apă suficientă în marile lacuri de acumulare şi pe cale de consecinţă nu se putea efectua reglajul secundar, reglaj care se poate face numai pe centralele hidro. (...) Pe cale de consecinţă, funcţionarea Sistemului Energetic Naţional în condiţiile în care nu exista apă suficientă în centralele care trebuiau să asigure reglajul secundar, deci fără rezervă de putere, consider că a fost o tragedie, iar faptul că nu s-a întâmplat o cădere a sistemului s-a datorat pe de o parte norocului, iar pe de altă parte atenţiei deosebite în evitarea avariilor din sistem datorită erorilor umane”.

Procurorii DIICOT vor cere instanţei să dispună restabilirea situaţiei anterioare savârşirii infracţiunilor, prin desfiinţarea contractelor de furnizare a energiei electrice la tarife preferenţiale, semnate în acea perioadă. Asta înseamnă că aceste contracte, valabile până în 2014 (în urma unei prelungiri de anul trecut), vor fi reziliate, dacă nu cumva procesul va dura, după cum ne-am obişnuit, mai mult de trei ani.

CASETA + FOTO Dan Ioan Popescu

Dan Ioan Popescu şi finul său, Bogdan Buzăianu, cercetaţi

Fostul ministru al industriilor şi resurselor (mai apoi al economiei şi comerţului) în perioada 2000-2004, Dan Ioan Popescu, este cercetat de DIICOT într-un dosar disjuns, pentru subminarea economiei naţionale. Acest dosar se axează strict pe contractele încheiate de Hidrolelectrica cu „băieţii deştepţi”. De altfel, alături de Dan Ioan Popescu, este cercetat şi finul său, Bogdan Buzăianu, „creierul” acestor afaceri cu energie, care controlează cel mai important beneficiar al contractelor, firma Energy Holding.

CASETA + FOTO Şereş

Codruţ Şereş i-a minţit pe procurori

Fostul ministru de atunci al economiei, Codruţ Şereş, trimis în judecată în dosarul spionilor economici, „aindus în eroare organele de urmărire penală prin transmiterea unui act de contol trunchiat, susţinând că era unica formă a actului, în condiţiile în care a luat măsuri ca actul de control iniţial să nu părăsească sediul ministerului”, arată procurorii. De asemenea, „a susţinut în mod mincinos că ar fi consultat persoane abilitate din instituţiile statului care ar fi susţinut că actul de control iniţial ar fi conţinut grave erori de formă şi fond, şi că nu a dispus şi nu a avut cunoştinţă despre acţiunile de intimidare şi îndepărtare din instituţie îndreptate împotriva autorilor actului iniţial”.

CASETA

Contractele cu „băieţii deştepţi”

Energy Holding SRL -  expiră în 2013

Luxten SA – expiră în 2014

Euro-Pec SRL – expiră în 2014

Electromagnetica – expiră în 2014

CIFRE

1.850.000 de euro

au confiscat procurorii de la inculpaţi (bani şi bunuri)

134.972.613 euro

este prejudiciul adus statului

CITATE

Angajaţii  Hidroelectrica, din simpli gestionari ai echipamentelor aflate în hidrocentrale au devenit negustori de energie, fiind puşi în situaţia de a gestiona rezervele de apă existente în lacurile de acumulare pe termen mediu şi lung. (...) Practic, conducerea  Hidroelectrica nu a făcut decât să contracteze şi să vândă energia produsă cu apele disponibile din acumulări la anumite preţuri stabilite, fără a ţine cont de rolul pe care această bogăţie naturală o avea în ansamblul Sistemului Energetic Naţional

Nicolae Pintilie

Martor

De asemenea, doresc să precizez faptul că apreciez situaţiile în care  Sistemul Energetic Naţional a funcţionat fără rezervă drept foarte periculoase, întrucât în situaţia în care în lipsa rezervei se produc alte căderi de grupuri sau ieşiri din funcţiune, se poate ajunge la deconectări automate ale unor consumatori şi eventual solicitări de ajutor de avarie de la ţările vecine, care trebuie returnat ulterior de comun acord

Marian Cernat

martor

EXPLICATIE FOTOBogdan Buzăianu

Bogdan Buzăianu a fost poreclit „băiat deştept” tocmai de fratele lui Mircea Băsescu


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639262-12-26

TAGURI: Hidroelectrica, DIICOT



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Un avocat și un executor judecător, reținuți de DIICOT Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău au reţinut cinci persoane, printre care se află... 25 Noi 2016 | (0)
Verificări DIICOT după reportajul The Sun cu copiii români care fac jucării DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicația "The Sun", care a scris că... 22 Noi 2016 | (0)