DNA, reacție la propunerea Ministrului Justiției privind pragul la abuzul în serviciu
2018-08-19 18:30


DNA, reacție la propunerea Ministrului Justiției privind pragul la abuzul în serviciu

 |  16:24
DNA, reacție la propunerea Ministrului Justiției privind pragul la abuzul în serviciu

Procurorii vor fi obligați să închidă „numeroase dosare” dacă redefinirea abuzului în serviciu intră în vigoare în forma propusă luni de ministrul Justiției prin faptul că este restrâns „extrem de mult” domeniul de aplicare a infracțiunii, transmite DNA.

Astfel, s-ar putea ajunge la „dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală”. În consecință, 215 dosare trimise anul trecut în judecată ar fi achitate, iar majoritatea celor aflate în curs de cercetare ar fi clasate. În plus, procurorii anticorupție mai spun că forma propusă nu respectă anumite cerințe constituționale. 

„Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Justiției pentru modificarea art. 297 din Codul penal privind infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care această modificare le va avea asupra investigațiilor penale, în situația în care va intra în vigoare. Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiției ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege. Consecința ar fi aceea că procurorii vor fi obligați să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripției”, arată DNA într-un comunicat.

Cum este definit abuzul în serviciu în prezent: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos ( adică îndeplineşte prin încălcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Cum vrea Tudorel Toader să fie definit abuzul în serviciu: „Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.

„Din analiza făcută la nivelul DNA au rezultat următoarele:

a) Impunerea condiției ca fapta să fie săvârșită în scopul obținerii unui folos de către funcționarul public sau de o persoană apropiată acestuia restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.

Spre exemplu, în cursul anului 2017, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați pentru săvârșirea a 215 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal, astfel încât includerea condiției suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluții de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanța pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inclusiv în situațiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluții de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Astfel, indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcționarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală.

Spre exemplu, fapta funcționarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziție publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcționarul acționează cu intenția de a încălca legea și chiar dacă aceste fapte pot produce consecințe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, așa cum există numeroase exemple în practica judiciară.

Considerăm că o asemenea modificare nu este oportună, având în vedere nevoia de a proteja în mod eficient valori sociale importante, precum integritatea patrimoniului public care poate fi afectat de actele funcționarilor publici cu încălcarea legii.

O modificare de asemenea importanță, care răstoarnă viziunea constantă a Codului penal cu privire la răspunderea funcționarilor publici și care nu corespunde vreunei observații a Curții Constituționale, ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri ample în societate, în urma unei analize atente a tuturor consecințelor posibile.

b) Cerința ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge și mai mult sfera potențială de aplicare a infracțiunii și încalcă mai multe prevederi constituționale.

Prin introducerea unei asemenea condiții în conținutul infracțiunii se creează premisele ca efectuarea actului de justiție să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârșit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiționată de existența unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influența acestui ministru.

Singurul organ competent să constate elemente de fapt care intră în conținutul unei infracțiuni este instanța de judecată. Numai judecătorul, analizând probele administrate și făcând aplicarea legii, poate stabili în mod definitiv dacă o anumită faptă a produs sau nu un prejudiciu, iar acest raționament nu poate fi condiționat de existența unui act administrativ anterior hotărârii judecătorești.

Prevederea este contrară dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituție, care prevăd că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Dacă legea sancționează o anumită fapta, decizia judecătorului nu poate depinde de manifestarea de voință a unui organ administrativ.

De asemenea, textul propus nu respectă cerințele constituționale de previzibilitate a legii, în condițiile în care nu indică organele care ar avea competența să constate existența prejudiciilor.

c) Reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripție a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.

În condițiile în care aceste fapte sunt în mod uzual descoperite la mult timp după săvârșirea lor, de obicei după schimbarea conducerii instituțiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infracțiunii de abuz în serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situații în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripției, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât și pe rolul instanțelor, urmând să se înregistreze numeroase soluții de clasare și încetare a procesului penal.”

Direcția Națională Anticorupție precizează că evaluarea a fost transmisă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-07-02
Citeste si:
S-a DECIS: ABUZUL în serviciu se pedepsește doar peste SALARIUL minim brut
Dan Barna, despre propunerea lui Toader: Ministrul Justiţiei comite un abuz în serviciu
Comisia Iordache: ÎNCHISOARE pentru divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar

TAGURI: dna, reactie, ministrul justitiei, prag, abuz in serviciu





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANONIM
02 Iul 2018

minciuni Vreti sa bagati in puscarie oameni nevinovati Nazisilor fascistoizi
JUSTITIABILUL
03 Iul 2018

Modificările la CODUL PENAL sunt facute de catre faptuitorii, HOTI, DERBEDEI, GOLANI, ETC pentru a beneficia HOTII, BANDITII, TICALOSII, TRADATORII ,ETC. Desi DREPTUL este consacrat pentru APARAREA VICTIMILOR ele nu sunt consultate si nu participa la elaborarea legilor penale .Dar nu participa nici ELITELE ori SPECIALISTI IN DREPT , DE RENUME . IN ACEASTA SITUATIE in cazul lui DRAGNEA si nu numai acuzatia de ABUZ IN SERVICIU trebuie schimbata in ACTIUNE CRIMINALA, IMPOTRIVA CELOR NEPUTIINCIOSI ORI NEJUTORATI, SAU INTREPRINSA PENTRU SARACIREA POPULATIEI , ORI PENTRU EXTERMINAREA POPORULUI ROMAN.
Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...