2016-12-11 04:23

EVENIMENT


Exclusivitate de la fostul şef al statului. Ion Iliescu vs Canalul Dunăre - Bucureşti

 |  21:00
Exclusivitate de la fostul şef al statului. Ion Iliescu vs Canalul Dunăre - Bucureşti

Întrucât în ziarul dumneavoastră din ziua de 7 februarie a.c. a apărut un articol despre aşa-zisul Canal Dunăre - Bucureşti, cu supratitlul: „Proiectele lui Ceauşescu dezgropate” – vă trimit o scrisoare către primul-ministru Emil Boc pe această temă, însoţită de un text care subliniază lipsa de realism şi de fundamentare tehnică şi economică a unui astfel de proiect.

V-aş propune să preluaţi şi să publicaţi acest text în ziarul dumneavoastră ca replică la articolul din 7 februarie a.c.

Întrucât în presă s-a vehiculat ideea reluării lucrărilor la aşa-numitul Canal Dunăre - Bucureşti, Ministerul Transporturilor iniţiind chiar un proiect de hotărâre în acest sens, m-am adresat, printr-o scrisoare primului-ministru, considerând că o asemenea decizie este o eroare care ignoră argumentele raţionale ale specialiştilor care s-au opus la vremea lor acestei idei a lui Ceauşescu. În esenţă, Nicolae Ceauşescu – influenţat de oameni, probabil interesaţi sau neinformaţi – a adoptat decizia respectivă, în momentul finalizării lucrărilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în ideea transferării tehnicii şi forţei de muncă la o lucrare similară, ca profil şi dimensiune. Eu lucram atunci (în perioada 1982-1984) la Consiliul Naţional al Apelor.

Care au fost obiecţiile noastre atunci, care rămân valabile şi astăzi, şi pe care le-am rezumat în scrisoarea mea către primul-ministru:

Care este raţiunea

1) De ce este necesară această lucrare? – este întrebarea firească la promovarea oricărui proiect de investiţii! Răspunde ea vreunei necesităţi? Există vreun trafic de mărfuri între Bucureşti şi Dunăre?

Precum se ştie, după război, traficul fluvial pe Dunăre (foarte activ înainte) a dispărut aproape total, atât traficul de mărfuri, cât şi de pasageri. Până şi tabla navală produsă la Galaţi este transportată la beneficiari – şantierele navale de la Dunăre (Orşova, Turnu Severin, Giurgiu, Brăila) - pe calea ferată, nu pe Dunăre.

Datorită traficului modest pe Dunăre, nici Canalul Dunăre - Marea Neagră nu este eficient şi nu îşi acoperă cheltuielile.

În aceste condiţii, care este raţiunea promovării unei investiţii foarte costisitoare pe cursul Argeşului, pentru a transporta CE?

Transportul pe „canal”

2) Lucrarea este impropriu denumită „canal”. Este vorba de amenajarea albiei inferioare a râului Argeş (aval de acumularea Mihăileşti). Ca toate râurile noastre, Argeşul are un regim hidrologic foarte variabil, mergând de la debite minime, la vărsarea în Dunăre de 10 metri cubi pe secundă (la ape mici) – până la 2.000 metri cubi pe secundă, debit de viitură înregistrat în anul 1941, când Olteniţa a fost inundată, prin escaladarea digurilor de protecţie, de o viitură a Argeşului. În 1979, pe râul Doamnei, afluent al Argeşului, s-a format o viitură de 1.000 metri cubi pe secundă care a provocat mari pagube (inclusiv blocarea cu „plutitori” a prizei de apă a Combinatului Petrochimic Piteşti, care şi-a încetat activitatea aproape o săptămână; iar o dragă aflată la coada lacului de acumulare Prundu a fost smulsă de viitură şi distrusă de pilele barajului. Aceasta ar fi soarta barjelor preconizate a efectua transport pe „canal” - în condiţii de viituri, pe Argeş sau pe Neajlov).

Cărăuşul Argeş

3) Argeşul, ca toate râurile interioare, este un mare cărăuş de material solid (aluviuni). În condiţii naturale, el transportă peste 4 milioane metri cubi de aluviuni. Toate lacurile de acumulare, din amonte spre aval, cunosc un proces rapid de colmatare. Lacurile Bascov şi Prundu – de dimensiuni comparabile cu biefurile preconizate în proiect pentru aşa-zisul „canal” – s-au colmatat total în decurs de circa 5 ani. Se poate constata acelaşi proces pe cursul râului Olt, amenajat în trepte hidrotehnice pentru scopuri energetice. Aceeaşi soartă ar putea avea şi treptele hidrotehnice amenajate pentru aşa-zisul „canal” – care ar deveni inutilizabil pentru scopul propus.

Amenajarea în scop hidroenergetic, fezabilă

4) Lucrările efectuate înainte de anul 1989, la indicaţiile lui Nicolae Ceauşescu, pe Argeşul inferior, pentru aşa-zisul „canal” au afectat capacitatea albiei minore a Argeşului de tranzitare a unor debite de viitură. În ciuda unor lucrări de recalibrare, efectuate după 1990, şi a existenţei acumulării nepermanente de la Mihăileşti, proiectată tocmai pentru atenuarea viiturilor, se impune o revizuire a situaţiei actuale a albiei şi promovarea unor lucrări de creştere a acestei capacităţi, sau de atenuare a viiturilor (inclusiv un posibil polder în zona de confluenţă cu râul Neajlov).

5) Amenajarea în trepte a Argeşului inferior cu scop hidroenergetic este fezabilă. S-ar impune doar estimarea costurilor şi posibilitatea finanţării lor. De aceea nu este cazul să se mai vorbească de aşa-zisul „canal” Dunăre - Bucureşti.

Titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei

Un proiect vechi de un secol şi jumătate

Ideea „Bucureştiul port la Dunăre” este veche de aproape 150 de ani, prima menţiune a acestui proiect datând din 1864, din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Prima schiţă a acestui canal datează din 1880, iar în anul 1929, Parlamentul României chiar a adoptat un proiect de lege care punea bazele legării Capitalei de Dunăre. Criza economică din perioada interbelică a dus la anularea acestui proiect. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, companiile germane s-au arătat interesate de construirea acestui canal, însă şi această idee a fost abandonată.

Construirea propriu-zisă a Canalului Bucureşti - Dunăre a demarat în anul 1984, după încheierea lucrărilor la canalul Dunăre - Marea Neagră. În anul 1989, lucrările la acest canal au fost abandonate. Până la intrarea oficială în conservare a Canalului Bucureşti - Dunăre din anul 1994, lucrările au fost încheiate în proporţie de 70%. Conform unei estimări din anul 2009, încheierea lucrărilor la Canalul Bucureşti - Dunăre ar urma să coste jumătate de miliard de euro. (G.D.)

Canal de peste 9 miliarde de lei

Canalul Dunăre - Bucureşti renaşte după ce Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile a demarat procedurile pentru obţinerea acordului de mediu pentru această investiţie. Proiectul, demarat în anii '80, presupune lucrări pentru amenajarea şenalului navigabil al râurilor Argeş şi Dâmboviţa, a ecluzelor, a porturilor şi a utilităţilor necesare folosirii acestui canal navigabil. Bucureştiul va avea două porturi, în zona localităţilor 1 Decembrie şi Glina, zona de navigare terminându-se cu portul Olteniţa. Costul lucrării, în varianta optimă, este estimat la 9,207 miliarde de lei. (L.M.)


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-01-29

Mai multe imagini:
Exclusivitate de la fostul şef al statului. Ion Iliescu vs Canalul Dunăre - Bucureşti
zoom

TAGURI: Canal dunare-bucuresti, ministerul transporturilor, ape, arges, nicolae Ceausescu, ion iliescu



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

ELENA
15 Feb 2012

Domnul Iliescu ar trebui sa-i fie rusine pentru ceea ce a facut cu aceasta tara.Vorab domnului Stefan Andrei : "A PREVAZUT TOTUL SI NU A EVITAT NIMIC".Copii morti in revolutie le putrezesc oasele in cimitirul Eroii Revolutiei si el continua sa faca si pe desteptul si "NEVINOVATUL".JAVUL ACESTEI TARI S-A INCEPUT DE PSD SI SUB CONDUCEREA DUMNEALUI. SA LASE EXPLICATIILE LUI ALEA SOVIETICE CA TARA ASTA MAI ARE SPECIALISTI TINERI SI MULT MAI DESTEPTI IN APE DECAT DUMNEALUI.ESTE SI PATAT SI EXPIRAT.

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Se finalizează lucrările pe șantierele de pe DN7 Ministrul Transporturilor, Sorin Buse, a anuntat, luni, finalizarea lucrarilor pe cele doua... 28 Noi 2016 | (1)
Cele mai periculoase drumuri din România România se află pe primul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului... 07 Dec 2016 | (0)