2016-12-05 16:40

EVENIMENT


Fugarul Nicolae Popa, întreţinut cu bani scoşi din Petromservice de Vîntu &Co.

 |  12:21

Procurorii Parchetului instanţei supreme susţin, în referatul cu propunera de arestare a zece persoane acuzate de delapidarea Petromservice, că o parte din banii scoşi din companie, prin împrumuturi, ar fi ajuns, prin mai multe societăţi, la o firmă din Indonezia, la care era acţionat Nicolae Popa.

Potrivit unei scheme ataşate referatului cu propunerea de arestare preventivă pe numele celor zece persoane acuzate de delapidarea Petromservice, o societate comercială, Stonecom LTD, a contractat în octombrie 2007 şi ianuarie 2008 un împrumut de la PSV Company, în valoare totală de 30 de milioane de euro.

Procurorii susţin că banii ar fi fost rulaţi prin o serie de mai multe firme, pentru a ajunge în final la mai mulţi "beneficiari reali", printre care Sorin Ovidiu Vîntu, copiii acestuia, Ionuţ şi Ioana Vîntu, dar şi Octavian Ţurcan, Ghenadie Nipomici şi Nicolae Popa, prin firma din Indonezia la care acesta era acţionar. De altfel, banii erau rulaţi, spun anchetatorii, prin mai multe offshore-uri, înainte de a ajunge la aceştia.

Totodată, în schema ataşată referatului cu propunerea de arestare se arată că o parte din bani ajungeau la o bancă din Republica Moldova, Investprivatbank SA.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au înaintat, marţi dimineaţa, Tribunalului Bucureşti propunerea de arestare preventivă în cazul delapidării Petromservice, care vizează zece persoane, printre care Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi Octavian Ţurcan.

Cei zece sunt acuzaţi de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare de bani.

Procurorii cer mandate de arestare pentru 29 de zile pentru Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Sorin Ovidiu Vîntu, Gheorghe Şupeală, Sorin Mihai, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Zizi Anagnostopol, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu.

Potrivit unui comunicat remis de Parchetul General, propunerea de arestare preventivă a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea SC Petromservice SA în insolvenţă şi existenţa unor datorii  bugetare de aproximativ 100 de milioane de euro, "împrejurări ce conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare"

De asemenea, numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, prin faptele acuzaţilor, adică aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi 7.000 de acţionari persoane fizice, cu o condiţie materială modestă , la care se adaugă sursele limitate de informaţii pentru acestea şi faptul că  nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză,  constituie  motive temeinice, ce probează gravitatea faptelor şi sunt de natură să justifice luarea  măsurii  arestare preventive, mai spun procurorii. 

În opinia anchetatorilor, "reacţia publică, în raport cu faptele grave descrise, care au prejudiciat patrimoniul a zeci de mii de persoane şi bugetul consolidat al statului  constituie argumentele, din cuprinsul propunerii de arestare preventivă, care dovedesc vătămarea climatului social şi impun cu necesitate un răspuns ferm al autorităţii judiciare". Procurorii mai spun că lăsarea în libertate a celor zece poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că veniturile lor nu mai pot fi protejate, urmare unor fapte de acelaşi gen.

Pe de altă parte, Parchetul afirmă că infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică.

În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare care ar fi fost desfăşurate de cele zece persoane reţinute a făcut extrem de dificilă administrarea probelor, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

"Modul de operare al inculpaţilor denotă  specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare", mai arată anchetatorii.

Pe de altă parte, procurorii afirmă că au probe din care rezultă că cei zece deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată dacă sunt lăsaţi în stare de libertate.

Din probele strânse de procurori reiese că falimentarea controlată a SC Petromservice SA "a condus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităţilor frauduloase de diminuare  semnificativă a valorii acţiunilor", se arată în comunicatul Parchetului General.

De asemenea, potrivit sursei citate, probele procurorurilor arată că falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect un prejudiciu pentru bugetul de stat de aproximativ 98 de milioane de euro.

Datele anchetei arată că actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpărarea, în perioada 2008 – 2009, cu banii Petromservice, a unor acţiuni   supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis să pună sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile (aproximativ 46 terenuri intravilane şi extravilane, 5 apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de 8 etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare) în vederea recuperării prejudiciului.

Totodată, au fost făcute inclusiv cereri de asistenţă judiciară internaţională (comisii rogatorii), al căror rezultat a fost comunicat în cursul lunii octombrie 2011. Rezultatele comisiilor rogatorii au relevat, potrivit procurorilor, că, în unele situaţii, revânzarea acţiunilor a avut loc după trei zile, iar preţul achitat de SC Petromservice SA a fost de peste 50 de ori mai mare decât preţul plătit. Având în vedere că valoarea la bursă a unei acţiuni reprezintă valoarea de piaţă a acesteia, iar informaţia este publică şi orice persoană interesată poate achiziţiona titlul de valoare la acest preţ, diferenţa dintre preţul plătit de Petromservice şi valoarea de bursă a acţiunilor, în cuantum de 83.163.165 de euro, reprezintă prejudiciul produs societăţii şi, indirect, acţionarilor minoritari, precum şi bugetului consolidat al statului, în calitate de creditor al acesteia, susţin anchetatorii.

Aceştia afirmă că, ulterior tranzacţiilor, banii erau transferaţi prin operaţiuni de tip carusel, iar în cadrul acestora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte. În alte situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile aceloraşi societăţi, în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăţi diferite, potrivit aceleiaşi surse.

Petromservice a cumpărat, în perioada 2008-2009, prin intermediul unor firme tip offshore, la preţuri supraevaluate, acţiuni la mai multe societăţi pentru care a plătit peste 93 de milioane de euro, care ar fi putut fi cumpărate pentru 10,6 milioane de euro direct de pe bursă, spun procurorii.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă prin care procurorii Parchetului General solicită arestarea a 10 persoane, acuzate de delapidare şi spălare de bani, se arată că iniţial, Petromservice a fost înfiinţată în 2002, prin externalizarea diviziei mecano-energetice din cadrul SNP Petrom SA, acţionari fiind Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA, care deţinea 50% din acţiuni, şi 7.701 de persoane fizice, care deţineau diferenţa de 50% din acţiuni.

Anchetatorii susţin că, în 2005, Liviu Luca a dobândit 49,35% din acţiunile Petromservice, prin intermediul unui offshore din Cipru, la care are calitatea de "beneficiar real". "Pentru a dobândi aceste acţiuni, inculpatul a profitat de faptul că Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA, la care avea calitatea de preşedinte, a decis să nu subscrie noile acţiuni emise de SC Petromservice SA cu prilejul unei majorări de capital social, ceea ce a permis dobândirea lor de către compania cipriotă".

Potrivit procurorilor, Luca a reuşit să controleze activitatea ulterioară a Petromservice, prin hotărârile luate de Adunarea Generală a Acţionarilor şi prin desemnarea în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, de director general şi director financiar a unor persoane apropiate. "Din probele cauzei a rezultat că inculpatul a exercitat conducerea de fapt a societăţii împreună cu inculpaţii Ţurcan Octavian şi Vîntu Sorin Ovidiu", se arată în referat.

Procurorii afirmă că, în anul 2007, Petromservice a revândut activitatea de servicii petroliere către o societate pe acţiuni, în schimbul a 1,42 de miliarde de lei, bani din care a primit în intervalul septembrie 2007 – mai 2008, în patru tranşe, suma totală de 1,2 miliarde de lei, adică aproximativ 323 de milioane de euro. "Pentru a evita ca această sumă să fie folosită pentru plata datoriilor societăţii sau să fie distribuită ca dividende acţionarilor minoritari, inculpaţii au acţionat pentru ca cea mai mare parte a banilor să fie transferată în mod fraudulos în patrimoniul lui Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian", afirmă parchetul, în referatul cu propunerea de arestare. 

Ulterior, în perioada 2008-2009, Liviu Luca, în calitate de acţionar majoritar, dar şi Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Gheorghe Şupeală şi un alt membru din CA, precum şi Zizi Anagnastopol, în calitate de director financiar al Petromservice., au dispus încheierea mai multor contracte prin care societatea a achiziţionat acţiuni supraevaluate, iar sumele obţinute ar fi trebuit să ajungă la Vîntu şi Ţurcan. 

"Astfel, în perioada menţionată SC Petromservice SA a cumpărat acţiuni emise de şapte societăţi  pentru care a plătit preţuri de aproape 10 ori mai mari decât valoarea la care acestea erau tranzacţionate în aceeaşi perioadă la Bursa de Valori. Achiziţiile s-au realizat prin intermediul mai multor companii offshore, care cumpărau acţiunile prin tranzacţii realizate la Bursa de Valori cu sume avansate de SC Petromservice SA, după care le revindeau părţii vătămate la preţuri majorate de mai multe ori", potrivit Parchetului General.

În unele situaţii, potrivit procurorilor, revânzarea a avut loc după trei zile, iar sumele plătite de Petromservice au fost de peste 50 de ori mai mare decât preţul plătit de intermediar, în timp ce în altă situaţie, când tranzacţia era făcute mai târziu, societatea lăsa la alegerea intermediarului identificarea societăţii pe care urma să o cumpere în schimbul sumei de 40 de milioane de euro şi valoarea de piaţă a acesteia. "În acest mod, partea vătămată a plătit suma totală de 93.840.954 de euro pentru acţiuni pe care le-ar fi putut cumpăra în schimbul sumei de 10.677.789 de euro dacă ar fi realizat achiziţia direct de pe bursă şi nu prin intermediari", punctează anchetatorii, în referatul cu propunerea de arestare, astfel că prejudiciul produs Petromservice este, potrivit acuzaţiilor aduse, de peste 83 de milioane de euro. 

Pe de altă parte, procurorii afirmă, în documentul citat, că toate companiile tip offshore care au intermediat achiziţiile de acţiuni erau controlate de Vîntu şi Ţurcan, după cum reiese din informaţiile obţinute în urma comisiilor rogatorii. "În acest mod, inculpaţii Luca Liviu, Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian controlau atât cumpărătorul, cât şi vânzătorii acţiunilor, ceea ce le-a permis să stabilească arbitrar preţul plătit şi să transfere sumele de bani din patrimoniul SC Petromservice SA în patrimoniile proprii", se spune în referat.

Procurorii susţin că prin falimentarea controlată a Petromservice au fost prejudiciaţi indirect acţionarii minoritari ai societăţii, adică cei aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi 7.000 de acţionari persoane fizice, deoarece aceştia nu au încasat dividendele care li se cuveneau în urma vânzării serviciilor petroliere şi cărora le-a fost diminuată semnificativ valoarea acţiunilor, având în vedere situaţia actuală a societăţii.  De asemenea, ar fi fost fraudaţi indirect creditorii societăţii, care nu îşi pot valorifica creanţele. PSV Company SA. are datorii totale de aproximativ 150 de milioane de euro, dintre care aproximativ 98 de milioane de euro către bugetul consolidat al statului, mai spun procurorii.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639265-08-25

TAGURI: petromservice, vintu, popa



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image