2016-12-11 02:30

EVENIMENT


Herta Müller polemizează cu Gabriel Liiceanu: «Eu nu vreau să fiu scriitor, eu nu am de ales»

 |  10:05

Herta Müller, laureatăa premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009, a declarat luni seara, laAteneul Român, la o lectură publică şi un dialog cu Gabriel Liiceanu, că nuşi-a dorit niciodată să devină scriitoare, ci a fost obligată să scrie pentru aînţelege ce se întâmplă cu viaţa sa.

ScriitoareaHerta Müller este prezentă la Bucureşti pentru a participa, luni şi marţi, la oserie de evenimente care marchează lansarea, la Editura Humanitas, a unei seriide autor care îi este dedicată. Evenimentele dedicate scriitoarei fac parte dincampania caremarchează 20 de ani de la fondarea editurii.

În acest sens, luniseara, începând cu ora 19.00, Herta Müller a participat, la Ateneul Român dinCapitală, la o lectură publică şi un dialog cu Gabriel Liiceanu, directorulEditurii Humanitas.

Venirea în România acelebrei scriitoare a făcut ca Ateneul Român să devină neîncăpător, la cel maiimportant eveniment din cadrul vizitei Hertei Müller la Bucureşti: o lecturăpublică, urmată de un dialog cu filozoful Gabriel Liiceanu.

Printre cei prezenţila eveniment s-au numărat ministrul Culturii, Kelemen Hunor, istoricul NeaguDjuvara, filozoful Andrei Pleşu, istoricul Marius Oprea, regizorul Radu Gabrea,cântăreaţa Ada Milea şi actriţa Maria Dinulescu.

Evenimentul de laAteneul Român, care s-a întins pe durata a circa două ore, a debutat cu undiscurs al ambasadorului Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, care germane de origine română,urmat de un recital susţinut de pianistul Dan Grigore, în onoarea HerteiMüller.

Vedeta serii a fostînsă celebra scriitoare, care după ce a citit, în limba germană, un fragmentdin cel mai recent roman al său, "Leagănul respiraţiei" - apărut înlimba română la Humanitas - s-a lansat într-o discuţie cu filozoful GabrielLiiceanu.

Întrebată de cătreGabriel Liiceanu dacă nu se teme că subiectele pe care le abordează în cărţilesale ar putea părea inutile cititorilor, Herta Müller a mărturisit că motivulpentru care scrie nu este publicul, ci nevoia sa, cu care se luptă mereu."Eu nu vreau să fiu scriitor. Eu nu am încotro şi nu am de ales (...) aşfi preferat să am altă meserie", a spus aceasta. "Mie nu îmi place săscriu, eu doar după multe şovăieli mă apuc (să scriu, n.r.)", a mărturisitscriitoarea.

Pe de altă parte,întrebată dacă suferinţele sale şi continua teroare a Securităţii - teme majoreale romanelor sale - au meritat succesul său ca artistă, Herta Müller adezvăluit că ea nu are pretenţia să înţeleagă lumea în care trăieşte. "Nuam nicio înţelegere a lumii. De o înţelegere superioară nici nu poate fivorba", a spus aceasta, în timp ce sala a izbucnit în râs. "Eu scriupentru că nu înţeleg", a continuat ea, ţinând să sublinieze că "nimicnu justifică nicio înjosire de om".

În ceea ce priveştescrisul în sine, Herta Müller a spus că această "meserie" are logicasa. "Scrisul ca meserie are logica lui. Nu mai este zi şi noapte, afarăsau înăuntru. Este subiect şi predicat", a explicat Herta Müller. "Euacuma nu sunt scriitoare, eu sunt scriitoare doar când sunt cu mine. Asta ealtă meserie. Asta e circ", a susţinut Herta Müller.

În cadrulevenimentului de la Ateneul Român, Herta Müller a ţinut să vorbească în limbaromână despre care mărturisise, luni după-amiază la conferinţa de presă pe carea susţinut-o la Bucureşti, că nu o vorbeşte foarte mult. Cu toate acestea,scriitoarea a exprimat exact ce dorea să spună, cu scurte momente în care cereaajutorul lui Gabriel Liiceanu sau al publicului să îi traducă un termen maicomplicat.

În timpul pe care l-apetrecut alături de publicul român, Herta Müller a ţinut să puncteze cumodestie, de fiecare dată, că ea nu a aflat secretele existenţei şi că statutulde scriitor nu o face, în niciun caz, specială. "Eu cred că fiecare om afost gândit ca o piesă unică pe lume, are o relaţie unică cu lumea. Lascriitori, asta se poate verifica (...) Eu am cunoscut atâţia oameni sensibilişi niciodată nu am crezut că pot să simt ceva ce aceşti oameni nu sunt în staresă simtă", a explicat Herta Müller.

"Acasă", în loc de"patrie"

În ceea ce priveşteapartenenţa sa la o ţară sau la o cultură, scriitoarea germană de origineromână a spus că preferă să spună "acasă", în loc de"patrie", ultimul cuvând fiind încărcat cu prea multă ideologie. Şitotuşi, Herta Müller a spus că, pentru ea, "patria este ce nu poţi săsuporţi şi ce nu poţi să părăseşti". "Tâmpita de patrie vine cu tine,chiar dacă nu vrei", a completat ea. "Eu m-am născut aici, am trăittoate cele, până în 1987 şi după aia... gata... m-au dat afară, nu mai pot sămă întorc", a spus scriitoarea. Referindu-se şi la alegerea sa de a plecadin ţară, Herta Müller a explicat că, în condiţii de dictatură, "primiicare pleacă sunt sensibilii". "Uneori rămân şi din ceisensibili", a spus, cu umor, Gabriel Liiceanu.

În plus, când a vorbitdespre destinul celor care au plecat din ţară, Herta Müller a remarcat faptulcă minoritatea germană din România a dispărut cu totul. "Germanii suntistorie aici (...) Dacă aş vrea să vin, nu aş avea cu cine să fac ceva", aspus ea.

Herta Müller a vorbitşi despre rezistenţa anticomunistă din Europa de Est, subliniind că în România,faţă de restul ţărilor din blocul comunist, când spuneai "disidenţă","nu aveai despre ce vorbi".

"V-aţi simţitdisidentă?", a întrebat-o Gabriel Liiceanu. "Nu. M-am simţit normală.Am vrut să trăiesc normal", a venit răspunsul Hertei Müller."Întotdeauna mi-a fost greaţă de funcţionarii care (...) aveau nişte alurişi tratau oamenii de parcă erau, mă scuzaţi, ultimul căcat", a spusscriitoarea, referindu-se la angajaţii publici, care serveau partidul, înperioada comunistă.

"Asta s-aîntâmplat mai multora", a completat Gabriel Liiceanu. "Păi atuncitrebuia să vă enervaţi", a răspuns Herta Müller, în aplauzele publicului."Nimeni din Europa de Est nu a mers cu maşina de scris la Poliţie",şi-a amintit autoarea. "Aţi mers cu maşina de scris la Poliţie?", aîntrebat Liiceanu, pentru ca Herta Müller să răspundă imediat: "Da"."Eu n-am mers", a mărturisit filozoful.

"Nu vreau să fiufost disident", a mai spus autoarea. Spre finalul discuţiei, aceasta arememorat un moment din vremea când a fost educatoare în România şi a trebuitsă facă faţă programului de "imn", impus la momentul respectiv."Cu cât era ţara mai prăpădită, maipuneau o strofă la imn", şi-a amintit ea.

Potrivit acesteia,copiilor li se inocula de mici programul partidului. Astfel, aceştia nu doar căştiau să cânte imnul fără îndemnul educatoarei, ci o şi întrebau pe aceasta dece nu cântă cu ei. "Le spuneam că nu am ureche muzicală", a afirmatHerta Müller.

"Doamnă, ştiţi căacum copiii aceia au 25 de ani?", a remarcat Gabriel Liiceanu. "Poatecă circul nostru are un sens, poate le spune ceva", a continuat filozoful."Poate", l-a susţinut Herta Müller, în finalul evenimentului.

Manifestarea de laAteneul Român vine în continuarea evenimentelor dedicate scriitoarei HertaMüller, care au debutat luni la Bucureşti cu o conferinţă de presă.

Totodată, marţi, de laora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Capitală va avea loc lansareaseriei de autor Herta Müller, cu romanele "Leagănul respiraţiei" şi"Călătorie într-un picior", şi o sesiune de autografe. Publicat în1989, "Călătorie într-un picior", este primul roman scris de HertaMüller după ce a părăsit România.

Herta Müller s-anăscut pe 17 august 1953, la Niţchidorf, lângă Timişoara. De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şiimportante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiileRicarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul europeanAristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998).

Scriitoarea estemembră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungulanilor, a fost nominalizată de trei ori la premiul Nobel pentru literatură,premiu care i-a fost decernat în 2009, pentru "densitatea poeziei şisinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor".

Printre romanelepublicate de Herta Müller se numără "Regele se-nclină şi ucide","Animalul inimii", "Este sau nu este Ion", "Childrenof Ceauşescu", "The Passport", "Nadirs" şi altele.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638943-01-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image