2016-12-05 02:29

EVENIMENT


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie angajează 204 magistraţi. Legea micii reforme şi noile coduri extind competenţa Curţii de Casaţie la toate secţiile

 |  19:33
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie angajează 204 magistraţi. Legea micii reforme şi noile coduri extind competenţa Curţii de Casaţie la toate secţiile

Intrarea în vigoare a nouluiCod penal şi a celui civil şi de procedurăînseamnă creşterea fără precedent a numărului de magistraţi, cei mai mulţi laSecţia penală, unde trebuie angajaţi 175 de judecători şi 90 de magistraţiasistenţi.

Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii au de gestionat aplicareanoilor Coduri penal, civil şi de procedură, ceea ce presupune selecţia a celpuţin 204 magistraţi. Potrivit rezultatelor unui studiu de impact, realizat lacererea conducerii Înaltei Curţi, instanţa are nevoie, nu numai de judecători,magistraţi asistenţi, grefieri şi personal auxiliar, ci şi de un sediu nou,care să asigure sălile de şedinţă şi toate celelate spaţii ce deservescactivitatea de judecată.

Competenţa Curţii de Casaţie creşte la toatesecţiile însă volumul de activitate la Secţia penală se extinde atât de mult,încât de la 35 de judecători, cât prevede schema de personal în acest moment,necesarul, la data intrării în vigoare a codurilor, e de alţi 175 dejudecători. La Secţia penală mai sunt necesari 90 de magistraţi asistenţi şicel puţin 10 săli de judecată.

La Secţia comercială se vasuplimenta numărul personalului cu încă 22 de magistraţi, cu 15 magistraţiasistenţi, pe lângă cei 20 de magistraţi aflaţi în prezent în schemă. Secţiaare nevoie de 4 săli de judecată.

Secţia civilă şi deContencios administrativ îşi desfăşoară activitatea cu 25 de posturi dejudecători, iar necesarul instanţei e de alţi 6 magistraţi şi de 3 magistraţiasistenţi. Secţia civilă şi de Proprietate intelectuală nu a finalizat, înacest moment, analiza cu privire la necesarul de magistraţi şi la spaţiile dejudecată.

Judecătorii vor promovare pe loc până la curtea de casaţie

Neînţelegereamagistraţilor de la Curtea de casaţie cu membrii CSM s-a încheiat cu decizia dea elabora un nou act normativ care să legifereze mecanismele de promovareprofesională.

Suspendarea Ghidului deselecţie la cererea Înaltei Curţi şi revocarea lui de către CSM a oprit oriceactivitate legată de numirea la curtea de casaţie. Proiectul de modificare aLegii de organizare judiciară a primit însă aviz favorabil din partea plenuluiCSM, iar conţinutul său prevede unele modificări cu privire la faptul că potaccede la curtea de Casaţi şi judecători de la tribunale, iar cei de la curţilede apel trebuie să aibă o vechime de 15 ani şi nu de 20, cât prevede acumlegea.

Aflaţi în faţa uneiavalanşe de personal ce trebuie asimilată la instanţa de casaţie, uniipracticieni ridică o problemă care ar putea intra în atenţia responsabililorCSM. Este vorba despre modificarea legii şi în cazul promovării profesionale peloc pentru a se face o reparaţie în cazul magistraţilor judecători care nu potobţine gradul profesional decât până la curtea de apel, dacă nu muncesc înBucureşti. Pe când magistraţii procurori au posibilitatea obţinerii acestuigrad, oriunde îşi desfăşoară activitatea.Dacă judecătorii dinţarăvor putea obţine gradul profesional de curte de casaţie pe loc, sevor afla la dispoziţiaCSM, a Înaltei Curţi, ce vor aviza cu privire laactivitatea lor la ICCJ.

Secţia penală va dezlega dilemele judecătorilor din ţară

Extinderea competenteiSecţiei penale a ICCJ se justifica mai ales prin instituirea a două instituţiinoi, calea extraordinară de atac a recursului în casaţie şi sesizarea ÎnalteiCurţi în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unorprobleme de drept. Cu alte cuvinte, curtea va fi chemată să le spunăjudecătorilor cum să interpreteze textele de lege în situaţia cauzei dedusejudecăţii.

Magistratul Livia DoinaStânciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a explicat la unseminar pe tema asimilării dispoziţiilor noilor coduri de ce se impunereorganizarea instanţei. ”Procedura sesizării ÎCCJ în vederea pronunţării uneihotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept permite ca, încursul judecăţii, atunci când constată că o problemă de drept de care depindesoluţionarea cauzei a fost dezlegată diferit în practica instanţelor, oricecomplet de judecată al Înaltei Curţi, al curţii de apel sau al tribunalului,învestit cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă, să solicite Secţieipenale a instanţei supreme să pronunţe o hotărâre prealabilă prin care să dea orezolvare problemei de drept cu care a fost sesizată.

Din perspectiva ÎCCJ,înfiinţarea instituţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi, a instituţieijudecătorului de cameră preliminară, judecarea tuturor recursurilor în casaţieşi a tuturor sesizărilor în vederea pronunţării unor hotărâri prealabile pentrudezlegarea problemelor de drept impun, deopotrivă, reorganizarea instanţeisupreme, asigurarea resurselor umane suficiente şi, nu în ultimul rând, a unuinou sediu al ÎCCJ”, subliniază magistratul Livia DoinaStânciu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-07-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image