2017-11-17 19:44


Iohannis a trimis Parlamentului spre REEXAMINARE legea de MODIFICARE a Statutului funcţionarilor publici

 |  14:43
Iohannis a trimis Parlamentului spre REEXAMINARE legea de MODIFICARE a Statutului funcţionarilor publici

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, luni, Parlamentului spre reexaminare actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, arătând că excluderea cu totul a funcţionarilor publici, inclusiv a înalţilor funcţionari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai ales pentru infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută, "generează multiple efecte negative".

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici vizează modificări ale atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), precum şi o serie de intervenţii legislative în ceea ce priveşte regimul juridic al funcţiei publice.

Art. I, pct. 18 şi pct. 22, abrogă dispoziţiile normative (art. 86 alin. (2) şi (3), respectiv art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999) conform cărora funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h) – ce include infracţiuni de corupţie şi de serviciu - i se suspendă de drept raportul de serviciu. 

"Suspendarea de drept şi suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecţiei entităţii angajatoare şi se bucură, în prezent, de un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat", se menţionează în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului. 

Astfel, suspendarea de drept din funcţie în cazul trimiterii în judecată este prevăzută şi pentru alte categorii socioprofesionale: judecători constituţionali (art. 66 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), magistraţi (art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) sau practicieni în insolvenţă (art. 36 lit. h) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă).

Totodată, potrivit art. 52 alin. (1) lit. b teza a II-a din Codul Muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută.

"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)", mai arată preşedintele în cererea de reexaminare.

Şeful statului apreciază că excluderea cu totul a funcţionarilor publici, inclusiv a înalţilor funcţionari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai cu seamă pentru situaţia săvârşirii unor infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută, generează multiple efecte negative. 

"Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general. Prin urmare, apreciem că o asemenea normă afectează funcţia publică şi poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat, spre exemplu atunci când în cadrul aceleiaşi instituţii publice unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie angajatorului îi este interzisă  această posibilitate", se arată în cererea de reexaminare transmisă de către preşedintele Iohannis.

Conform sursei citate, pe lângă utilitatea practică a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, la conturarea unei soluţii legislative în materie trebuie avute în vedere caracterul temporar al măsurii, precum şi faptul că aceasta nu conduce la discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de subiecte de drept, nu afectează exercitarea dreptului la muncă şi la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupaţiei şi nici nu încalcă prezumţia de nevinovăţie.

"La toate acestea se adaugă şi aşteptările existente la nivelul societăţii privind etica, deontologia funcţionarului public. Din toate aceste perspective, considerăm că intervenţia legislativă prevăzută la Art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică. În ceea ce priveşte aplicarea în timp a dispoziţiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, apreciem că se impune şi reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât prin utilizarea sintagmei „precum şi cu cele aduse prin prezenta lege” norma este lipsită de claritate putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege", se mai menţionează în solicitarea transmisă Parlamentului de către şeful statului, potrivit News.ro.

De asemenea, Administraţia Prezidenţială arată că ar trebui reanalizate şi intervenţiile legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) ce au drept consecinţă diminuarea influenţei sale în procesul de recrutare a funcţionarilor publici şi de management al funcţiei publice (art. I pct. 3, 5, 13 şi 14).


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-05-15

TAGURI: iohannis, parlament, reexaminare, modificare, statutul funcţionarilor publici



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


DEONTOLOGUL
15 Mai 2017

Marele politician si om de stiinta american, Dwight Waldo (1913 – 27 octombrie 2000), in teoria sa sustine ca, in exercitarea atributiilor, cei ce detin functii publice, trebuie sa aiba in vedere 12 obligatii mai importante si anume, fata de: 1- constitutie; 2 - legi; 3 - natiune si tara; 4 - democratie; 5 - normele de organizare birocratica; 6 - profesie si profesionalism; 7- familie si prieteni; 8 - sine; 9 - colectivitatile cu care vin in contact; 10 - interesul public sau bunastarea generala; 11- umanitate sau lume; 12 - Dumnezeu sau religie. Waldo afirma despre aceste obligatii ca nu pot fi ierarhizate in functie de importanta, iar numarul lor poate creste, el face insa o trecere in revista a celor mai importante reguli etice existente in viziunea sa. El trateaza aceste obligatii la nivelul datoriei individuale, al datoriei fiecaruia fata de moralitatea personala si nu fata de organizatie. In conceptia lui Dwight Waldo ETICA in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat intr-un ritm intens, iar sentimentul ca moralitatea este “relativa”(nimic mai fals) a crescut. Data fiind cresterea in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice si morale. Cu toate acestea nu se depun de catre cei cu obligatii in domeniul juridic-legislativ eforturile necesare in directia creerii de reglementari si coduri etice adaptate noilor nevoi obiective impuse de evolutia si modernitatea societatii. Etica profesionala este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala. INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt). Independenta de spirit - reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa
AMERICANUL
15 Mai 2017

ETICA PROFESIONALA este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala. INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt). Independenta de spirit - reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa actioneze cu integritate, pentru a-si exercita cu obiectivitate competentele profesionale. Independenta in aparenta - se realizeaza prin evitarea situatiilor in care o terta persoana informata si rezonabila ar cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate in munca specifica, iar pe aceasta baza ar putea concluziona ca, integritatea, obiectivitatea sau competenta profesionala a lucratorilor sunt compromise. INTEGRITATEA - presupune ca lucratorul sa fie drept si onest in realizarea competentelor profesionale si in relatiile interpersonale. COMPETENTA profesionala – lucratorii din M.A.I. trebuie sa aiba si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar si corespunzator pentru a asigura membrii societatii ca primesc de la acestia servicii in conformitate cu standardele aplicate sau elevate cunoscute in domeniile in cauza.
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova