2016-12-05 14:41

EVENIMENT


Ion Sandu, directorul ANM: Iarnă până în martie

 |  16:27
Ion Sandu, directorul ANM: Iarnă până în martie

Ce factori au influenţat episodul de iarnă severă cu care ne confruntăm, cât va mai dura iarna şi ce înseamnă atenţionarea de cod roşu - despre toate acestea a vorbit domnul Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), într-un interviu acordat ziarului „Puterea”.

Cât va mai dura iarna?

În următorul interval, vom avea în continuare aspect autentic de iarnă şi sunt aşteptate ninsori, mai ales în partea de est şi de sud a ţării. În acest moment semnalele indică faptul că primăvara nu va debuta cel puţin până în jurul datei de 1 martie – data calendaristică a debutului acestui anotimp.

Ce înseamnă fiecare dintre cele trei coduri emise pentru anotimpul de iarnă?

În situaţiile de viscol se emite atenţionare cod galben dacă sunt prognozate: ninsoare însoţită de vânt cu viteze la rafală de 50-70 km/h şi vizibilitate sub 100 m. Avertizarea cod portocaliu presupune prognozarea de ninsoare însoţită de vânt cu viteze la rafală de 70-90 km/h şi vizibilitate sub 50 m, iar în cazul codului roşu se prognozează vânt la rafală de peste 90 km/h şi vizibilitate aproape de zero. În toate situaţiile, fenomenele trebuie să fie anticipate a se produce pe arii extinse şi în cea mai mare parte a intervalului temporal de valabilitate a atenţionării sau avertizării.

În situaţiile în care ninsoarea abundentă nu este însoţită de vânt, criteriile pentru emiterea atenţionărilor/avertizărilor sunt: atenţionare cod galben când stratul de zăpadă este de 10-30 cm în 24 de ore, 30-50 cm pentru codul portocaliu şi peste 50 cm în 24 de ore în cazul codului roşu, toate aceste valori urmând să se înregistreze în cea mai mare parte a zonei avertizate.

A fost emis vreodată cod roşu pe timp de iarnă?

Codul roşu nu a fost niciodată emis în timpul iernii. Pragurile pentru acest cod sunt calculate, pentru orice fenomen meteorologic, în funcţie de extremele climatologice ale acestuia.

La ultimul val de ninsoare (1 februarie),  Ministerele Transporturilor şi Mediului au atenţionat toţi factorii din domeniu să se pregătească pentru o cantitate mare de precipitaţii, vorbind chiar de cod roşu. Care au fost atenţionările emise de ANM?

În data de 1 februarie au fost doar fulguieli slabe în partea de sud a ţăriişi era încă în vigoare avertizarea cod portocaliu de ger (de altfel, minimele temperaturii în noaptea de 1 spre 2 februarie s-au situat între -31 de grade Celsius la Rădăuţi şi -10 grade Celsius la Oraviţa, deci a fost ger în toată ţara).

În dimineaţa zilei de 2 februarie a fost emisă atenţionarea cod galben, valabilă pentru intervalul03 februarie, ora 10.00 – 05 februarie, ora 20.00, fenomenele vizate fiind ninsori în toate regiunile, intensificări ale vântului şi viscol îndeosebi în sud-est, precum şi polei în sudul şi centrul ţării (acest din urmă fenomen producându-se începând cu dimineaţa zilei de sâmbătă, 4 februarie).

În data de 5 februarie ora 14.00 a fost emisă avertizarea meteorologică cod portocaliu, pentru intervalul 05 februarie, ora 18.00 – 08 februarie, ora 10.00, vizând viscolul care urma să se producă în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, cu viteze ale vântului la rafală de peste 70-80 km/h şi scăderea vizibilităţii sub 50 m. În avertizare se preciza: “Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14.00 - 7 februarie ora 18.00”. Conform datelor măsurate la staţiile meteorologice, aceasta a fost perioada cu cele mai ridicate viteze ale vântului, între 70 şi 90 km/h în Bărăgan.

În 7 februarie, această avertizare a fost actualizată şi prelungită până în seara zilei de 8 februarie, pentru judeţele din sud-estul ţării. În tot intervalul şi în zona în care s-a manifestat viscolul, stratul cel mai consistent de zăpadă s-a înregistrat la Focşani (68 cm), iar în celelalte localităţi a fost, în general, sub 30 cm. Aşa cum se menţiona însă în textul avertizărilor, vântul a determinat troienirea zăpezii.

Care a fost cea mai grea iarnă în România?

Teritoriul României este unul complex, prezenţa arcului carpatic şi vecinătatea mării nuanţând efectul fenomenelor de scară mare. De aceea, a defini strict cantitativ o iarnă unică, în ipostaza de cea mai grea pentru România, nu poate oferi o imagine completă şi clară. După criteriile valorilor medii sezoniere ale temperaturilor şi precipitaţiilor, cele mai aspre ierni în România, din întreaga perioadă de observaţii, pot fi considerate cele ale anilor: 1941-1942, 1953-1954, 1962-1963 şi mai recent 1984-1985, 1995-1996 şi 2009-2010. Minima absolută a temperaturii aerului pe întreaga perioadă de observaţie a fost de -38,5 grade Celsius şi s-a produs în data de 25 ianuarie 1942, la Bod, în judeţul Braşov. Foarte aproape de acest record a fost valoarea de -38,4 grade înregistrată la Miercurea Ciuc în data de 14 ianuarie 1985. Viscolul cel mai puternic a avut loc între 3 şi 5 februarie 1954 (când şi viteza vântului a atins 126 km/h la Bucureşti, viteză caracteristică uraganelor, chiar dacă fenomenele din zona tropicală şi de la noi sunt total diferite).

Pe o scară de la 1 la 10, cum caracterizaţi iarna aceasta din punctul de vedere al precipitaţiilor căzute şi al temperaturilor scăzute înregistrate?

Dacă adoptăm criteriul valorilor medii pe intervalul decembrie 2011 - ianuarie 2012, temperaturile medii au fost peste valorile normale (intervalul de referinţă fiind 1961-1990), în timp ce precipitaţiile s-au situat peste normele climatologice (intervalul de referinţă 1961-1990), în majoritatea regiunilor României. Climatic am avut de-a face cu o jumătate de iarnă blândă, urmată de un episod persistent de vreme extremă, cu caracteristici de iarnă aspră. Astfel, pentru prima jumătate a iernii, nota ar fi 2, iar pentru episodul de vreme extremă nota ar fi 8, dacă scara de la 1 la 10 se referă la asprimea condiţiilor de iarnă.

Ce factori climatici au influenţat cantităţile mari de zăpadă căzute şi frigul puternic?

Explicaţia episodului cu condiţii de iarnă aspră e legată de trecerea oscilaţiei arctice de pe faza pozitivă (în prima parte a iernii) pe faza negativă. Faza negativă a oscilaţiei arctice e asociată cu slăbirea circulaţiei atmosferice zonale, de la vest la est, din jurul Polului Nord, ceea ce favorizează pătrunderea aerului polar până la latitudini mult mai joase. O altă caracteristică a fazei negative a oscilaţiei arctice este activitatea de dezvoltare ciclonică pronunţată deasupra Mării Mediterane. Prezenţa suprafeţei mai calde a Mării Mediterane, care alimentează atmosfera din vecinătatea bazinului mediteranean cu umezeală, determină o probabilitate ridicată a contactului între cele două mase de aer cu caracteristici foarte diferite (aerul polar şi cel de deasupra mării). Cele două mase de aer, aflate într-un puternic contrast termic, dau naştere deasupra ţării noastre la fenomene de tipul viscolelor.

Care este tendinţa climei în următorii ani? Se vor înregistra temperaturi extreme în continuare?

Semnalul încălzirii globale pe care îl simţim deja, atât în creşterea valorilor medii ale temperaturii aerului, cât şi în modificarea statisticii unor fenomene extreme, va continua şi se va intensifica în deceniile care urmează, mai ales dacă nu vor exista căi de limitare a emisiilor gazelor cu efect de seră (dioxid de carbon, metan, oxid de azot etc.). Din cauza schimbărilor, climatice frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (valuri de ger/caniculă, secetă/inundaţii etc.) va creşte, alternanţa rapidă între acestea fiind din ce în ce mai evidentă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-02-22

TAGURI: iarna pana in martie, ion sandu, anm



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CEZAR55
12 Feb 2012

CEA MAI BUNA DOVADA CA DOMNUL METEO ESTE ALATURI DE PROBLEMA : ANUL 1973 CU BLOCAREA BUCURESTIULUI TIMP DE 7 ZILE , NU AM FOST LA SCOALA SAU PARINTII LA SERVICI , NU S-A CIRCULAT CU MASINILE PERSONALE , IN MARTIE 1973 , UNDE ESTE ? AU DAT TOTAL AIUREA TOATE CODURILE SI PREVIZIUNILE , SE SCHIMBAU CA FETELE LA REVISTA , ACUM GALBEN , PESTE O ORA PORTOCALIU , APOI IAR GALBUI .......

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

4 fructe care ţin răceala la distanţă Se spune că “porcul nu se îngraşă în Ajun”, însă putem întări sistemul imunitar chiar... 17 Noi 2016 | (0)
Zâmbete de iarnă pentru copiii sărmani Începând cu 1 decembrie, Helen Doron English Constanţa devine centru de colectare ShoeBox pentru... Acum 20 ore | (0)