2016-12-06 14:34

EVENIMENT


Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: „Răspunderea materială a magistraţilor nu ar trebui angajată pentru erori de judecată, indiferent de gravitatea acestora”

 |  19:11
Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: „Răspunderea materială a magistraţilor nu ar trebui angajată pentru erori de judecată, indiferent de gravitatea acestora”

Preşedintele Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, magistratul Livia Doina Stanciu, nu acceptă instituirea înRomânia a răspunderii materiale a magistraţilor, deşi, însuşi ministrul justiţieiatenţionează sistemul că sunt prea multe erori de judecată, condamnările laCEDO nu mai contenesc, iar cetăţenii îşi pierd încrederea în justiţie.

MagistratulLivia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprezentat în detaliu viziunea sa, legată de instituirea în România a unuisistem care să prevadă sancţiuni materiale pentru activitatea defectuoasă ajudecătorilor şi procurorilor, în cadrul seminarului organizat de AsociaţiaFranco-Română a Juriştilor, CSM şi Ministerul Justiţiei. Magistratul caregestionează sistemul judiciar, din perspectiva exercitării căilor de atac şi apracticii judiciare, explică fără echivoc de ce e periculos să ai un sistempunitiv, represiv, în cadrul căruia judecătorul şi procurorul să fie sancţionaţimaterial în numele răspunderii profesionale. „Răspunderea disciplinară nu artrebui angajată pentru erori de judecată, indiferent de gravitatea acestora.Stabilirea unei erori implică un control asupra modului în care o hotărârejudecătorească a fost pronunţată, adică un control jurisdicţional. Acest controlnu poate fi realizat în afara sistemului instanţelor de judecată, de cătreInspecţia Judiciară sau de către CSM, organisme administrative, şi nu jurisdicţionale”,a declarat magistratul Livia Doina Stanciu.

O variantă - Controlul greşelilorneintenţionate

Modalitateade reglementare a răspunderii materiale a magistraţilor pentru erori judiciarepoate fi acceptată în două variante, subliniază preşedintele Curţii de Casaţie.Standardele internaţionale în materie indică situaţiile în care statul se poateîntoarce împotriva magistratului. Astfel, prima variantă reglementează acţiuneaîn regres, condiţionată însă de săvârşirea unei fapte penale şi de existenţaunei condamnări penale definitive. „Varianta prezintă avantajul că excludecontrolul greşelilor neintenţionate, prezervând independenţa judecătorului,asigură stabilitatea sistemului juridic, întrucât stabilirea erorii judiciarepresupune în prealabil admiterea unei cereri de revizuire. Un sistem similareste reglementat în Germania, unde angajarea răspunderii judecătorului se poateface numai dacă eroarea este consecinţa săvârşirii unei fapte penale”, explicăpreşedintele Înaltei Curţi.

O altă variantă - Corectarea unorerori judiciare grosiere

A douavariantă de lucru este un sistem ce nu condiţionează stabilirea anterioară aunei responsabilităţi penale sau disciplinare a judecătorului şi presupunedefinirea noţiunii de eroare judiciară. Eroarea judiciară grosieră a fostdefinită în sistemul francez ca fiind „cea comisă sub influenţa unei greşeliatât de grosiere, încât nici un alt magistrat, ce cunoaşte în mod normalîndatoririle sale, nu ar fi săvârşit-o”. La noi, Asociaţia Magistraţilor dinRomânia şi Uniunea Naţională a Judecătorilor au preluat din jurisprudenţafranceză modelul şi au făcut o propunere de modificare a Legii 303/2004,definind reaua-credinţă şi gravă neglijenţă. „Există rea-credinţă atunci cândjudecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sauprocesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane. Există gravăneglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în modgrav şi nescuzabil, normele de dreptmaterial sau procesual”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi, referindu-se laaceastă variantă, deja asumată de către asociaţiile profesionale.

Predoiu nu e dispus să promovezeproiectul

Proiectulasociaţiilor profesionale prevede că singura instanţă competentă să judeceasemenea cauze este Curtea de Casaţie, în urma îndeplinirii unor proceduriprealabile de admisibilitate a cererii, astfel încât să se evite supraîncărcareainstanţei şi abuzul de drept. Petentul va introduce, în viziunea proiectului,acţiunea în termen de un an de la data la care putea fi introdusă ultima calede atac, competenţa aparţine Secţiei Civile a Înaltei Curţi. Se va analiza dacăacţiunile îndeplinesc condiţiile legale sau dacă sunt vădit şicanatorii sauvexatorii, caz în care petentul va fi obligat la plata unor amenzi civile înfolosul statului de la 500 la 50.000 de lei. Deşi proiectul e la îndemâna ministrului dejustiţie şi reprezintă soluţia organizaţiilor profesionale, Cătălin Predoiu nue dispus să îl promoveze, preluând din zona politică iniţiative legislativemult mai restrictive, la nivelul percepţiei publice, însă criticate de către judecătorica fiind inacceptabile sau pur şi simplu inaplicabile sistemului judiciar.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-12-14



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CHOMBE
19 Mai 2011

FELICIT?RI doamnei LIVIA DOINA STANCIU!!! Ce r?spundere material? pentru gravitatea erorilor de judecat???? Asta-i mârl?nie sufocant?! Pe bandi?ii cu rob?, care gre?esc voit, sau incon?tient sunt recomandabile alte m?suri, din care nu ar trebui s? lipseasc? niciodat? JUPUIREA DE VIU ?i LAPIDAREA criminalului aflat la ad?postul func?iei de magistrat!!! O femeie ca mata, doamn? Stanciu, ar trebui livrat? docherilor din porturile aglomerate, ca s? v? "r?coreasc?"!

Adauga un comentariu

Random image