2016-12-04 10:23

EVENIMENT


Lumina de la Ierusalim, cea mai evidentă dintre minunile creştine are loc în Biserica Ortodoxă VEZI IMAGINI

 |  22:30
Lumina de la Ierusalim, cea mai evidentă dintre minunile creştine are loc în Biserica Ortodoxă VEZI IMAGINI

Sfânta Lumină de laIerusalim sau "Focul Sfânt" este cea mai evidentă dintre minunilecreştine care se petrec în Biserica Ortodoxă, patriarhul ortodox din Ierusalimneavând un tipic scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborâreaacesteia, dar având în schimb tipărită rugăciunea specială.

"SfântaLumină de la Ierusalim sau «Focul Sfânt", cum mai este numită, este ceamai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştinecare se petrec în Biserica Ortodoxă. Sfânta Lumină se pogoară numai larugăciunile Patriarhului ortodox al Ierusalimului", a declarat, pentruMEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele ConstantinStoica, care a oferit detalii mai puţin cunoscute de publicul larg referitoarela ceea ce se petrece în Sfântul Mormânt, în timpul rânduielii liturgice dinSâmbăta Mare.

Patriarhatul ortodoxdin Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentrucoborârea Luminii Sfinte. Patriarhii care au săvârşit acest ritual au lăsatpuţine mărturii cu privire la acest moment.

În schimb, rugăciuneaspecială pentru primirea Sfintei Lumini există într-o formă tipărită. Aceastaeste citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Originearugăciunii nu este cunoscută.

Restul slujbei estesăvârşit întocmai cu tradiţiile transmise de la un patriarh la altul, pe caleorală sau prin însemnări liturgice disparate.

În prezent, se cunoscdouă descrieri ale ritului. Una, cu puţine detalii, care aparţine lui LionelCust, un ofiţer districtual britanic în Ierusalim, publicată într-o colecţie derapoarte confidenţiale asupra statu-quoului Ţării Sfinte la sfârşitul anilor 20ai secolului trecut, şi alta aparţinândlui Ioanna Tsekoura, din anii 90 aiaceluiaşi secol, apreciată de fostul patriarh Diodoros al Ierusalimului cafiind o sursă demnă de încredere. Informaţii despre Sfânta Lumină aduce şiEpiscopul Auxentios al Foticeii în cartea sa "Lumina Sfântă de laIerusalim".

Conform acestor surse,două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din MareaSâmbătă.

Primul, perchiziţionareaSfântului Mormânt, durează o oră şi are ca scop îndepărtarea oricărei surse defoc din interiorul lui. Percheziţia implică trei inspecţii separate care începla ora 10.00 şi este condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt,în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.

Cel de-al doileaeveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt, se petrece la ora11.00. Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii,sigilând-o cu ceară. În jurul orei 12.30, patriarhul ortodox vine în BisericaÎnvierii, unde corurile cântă în limbile greacă şi arabă "Învierea TaHristoase, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cuinimă curată să Te slăvim!".

Urmat de episcopi şiceilalţi clerici, patriarhul înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt, oprindu-seîn faţa intrării. În timp ce se cântă "Lumină lină", Patriarhul îşiscoate veşmintele şi mitra şi se supune percheziţionării primarului oraşului şişefului poliţiei, pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cucare să poată aprinde vreo lumânare. După acest moment, se deschide uşa SfântuluiMormânt. Patriarhul îmbrăcat numai în stihar intră înăuntru însoţit deepiscopul armean, care rămâne în Capela Îngerului, după care uşa esteînchisă.

În interior,Patriarhul îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul, pecare se află o candelă neaprinsă şi cărticica cu rugăciunea Luminii Sfinte.Cartea este ţinută deschisă de o lumânare neaprinsă. Patriarhul are asupra sa patrumănunchiuri de lumânări neaprinse, fiecare conţinând câte 33 de bucăţi. Cuacestea va transmite Lumina Sfântă. În lumina slabă a Sfântului Mormânt, începesă citească rugăciunea pentru pogorârea Luminii Sfinte.

După ce rosteşteaceastă rugăciune, Sfânta Lumină aprinde candela de pe Sfântul Mormânt şi celepatru legături de lumânări. Patriarhul iese în Capela Îngerului unde dă unuldin mănunchiuri episcopului armean, apoi, printr-o deschizătură a SfântuluiMormânt, dă lumină unui preot arab ortodox, care o duce în Biserica Anastasispentru a o împărţi credincioşilor. La cealaltă deschizătură, înmânează un altmănunchi de lumânări, încât lumina să poată fi luată de catolicosul armean.Bate apoi la uşăşi când se deschide iese împreună cu episcopul armean, trecând flacărapreoţilor copţi şi iacobiţi, precum şi celorlalţi care aşteaptă afară.

Patriarhul se întoarceapoi la reşedinţa sa.

Despre momentulsuprem, părintele Constantin Galeriu, care a participat la Învierea de laIerusalim, povestea că acolo toată lumea e într-o încordare şi într-o aşteptareunică, divină.

"Am înaintat dela altarul bisericii până în pragul ei, la câţiva metri de uşa capeleiSfântului Mormânt în acea stare de har, de rugăciune. Doamne, m-ai învrednicitsă ajung aici, am spus. Deodată, din întuneric au trăsnit săgeţi de lumină, canişte fulgere. S-au amestecat cu sclipirile blitzurilor, dar se distingeau clarfulgerele de acele sclipiri. Şi, deodată, un glob de lumină a trăsnitdinăuntrul capelei şi a fugit către Biserica Golgotei. Când am privit atuncispre Biserica Golgotei, am văzut o femeie cu cele 33 de lumânări aprinse.Această lumină cel puţin trei minute nu arde, nu mistuie, asemeni rugului de laHoreb, care ardea şi nu se mistuia. Vom încerca să tâlcuim de ce pe urmă îşischimbă chipul. Nu ea se schimbă, ci contactul cu lumea o face să se schimbe.La început ea nu arde, aşa încât unii îşi dădeau cu ea pe faţă, alţii treceaucu mâna prin ea. Chiar la sfeşnicul pe care îl aveam eu mulţi veneau şi puneaumâna în flacără. Însă, după câteva minute, când ea se uneşte cu firea noastră -noi toţi avem harul lui Dumnezeu în noi, dar de multe ori ne depărtăm de elprin păcatele noastre, şi firea noastră parcă nu mai arată întotdeauna căpurtăm har - datorită contactului cu lumea de aici, începe să capete şi chipullumii acesteia. E o unire între cer şi pământ, între lumina divină şi luminanoastră. Aşadar, până în ziua de astăzi se petrece taina aceasta pe care amvăzut-o cu ochii mei", spunea părintele.

Toţi credincioşii dinRomânia primesc Lumina Sfântă de Înviere, adusă de la Mormântul Sfânt de odelegaţie a Patriarhiei Române, condusă de PS Varsanufie Prahoveanul, episcopvicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Delegaţia este aşteptată la aeroport depreoţii din Arhiepiscopie.

În Noaptea de Înviereea este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropită cu vin"Paşte".

Creştinii ortodocşi şicatolici sărbătoresc, duminică, Paştele. În religia creştină Paştelesărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos, la trei zile după crucificarea sa înVinerea Mare. Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc şi este, de asemenea,cea mai sfântă sărbătoare din calendarul creştin care simbolizează renaştereaşi mântuirea promisă după moarte. Paştele creştin are loc aproape în aceeaşi perioadăîn care se sărbătoreşte Paştele evreiesc, pentru că, potrivit Bibliei, Isus aînviat în zilele în care iudeii ţineau această festivitate.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-11-29



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image