2016-12-09 02:15

EVENIMENT


''Ministerul Justiţiei ar deveni o pseudocorporaţie, dacă ar centraliza toate bugetele sistemului''. Preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, atrage atenţia asupra intenţiei periculoase a lui Cătălin Predoiu de a transforma ministerul în ordonator principal d

 |  17:01
''Ministerul Justiţiei ar deveni o pseudocorporaţie, dacă ar centraliza toate bugetele sistemului''. Preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, atrage atenţia asupra intenţiei periculoase a lui Cătălin Predoiu de a transforma ministerul în ordonator principal d
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat laconferinţa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) că sistemuljudiciar este vulnerabil din cauza faptului că există mai mulţi ordonatoriprincipali de credite, indicând înspre CSM, instanţe de judecată şi Ministerul Public.Reacţia preşedintelui CSM, Horaţiu Dumbravă, a fost că centralizarea, aşa cum ovede ministrul, afectează independenţa justiţiei.

Declaraţiile ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, lansatela conferinţa UNJR, scot la iveală lupta pentru controlul sistemului judiciar.Preocuparea ministrului este de a centraliza bugetele, adică de a lua calitateade ordonator principal de credite a preşedintelui Curţii de Casaţie, aprocurorului general, a şefului CSM. “Precizez că mă voi referi strict labugetele alocate Justiţiei prin Ministerul Justitiei (MJ), reamintind că însistemul judiciar avem mai mulţi ordonatori principali cu bugete proprii, ceeace este, în opinia mea, o vulnerabilitate de sistem”, a declarat Cătălin Predoiu.

„Bugetele instanţelor trebuie să fie în sarcina puteriijudecătoreşti”

Horaţiu Dumbravă, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii,ne-a declarat că, dimpotrivă, preocuparea generală este de a întări independenţainstanţelor de judecată şi a Parchetelor, prin administrarea propriului buget.“Desigur, aprecierile domnului ministru sunt făcute înprimul rând din poziţia pe care domnia sa o deţine, şi anume de om al Executivului,obligat la o conduită şi la un mesaj politic. Dacă însă privim lucruriledincolo de un simplu joc de imagine şi, mai ales, dincolo de tentaţiacentralizării excesive, CSM este „obligat” de Constituţia României să fiegarantul independenţei Justiţiei, şi în acest scop are datoria de a folositoate mijloacele legale pentru prezervarea acestei valori, independenţafiindu-i dată evident şi de lipsa unei subordonări politice prin recunoaştereacalităţii de ordonator principal de credite. Celelalte două instituţii suntinstituţii de înfăptuire a Justiţiei, care trebuie să funcţioneze independent.Nu înţeleg de unde vine, sau în legătură cu ce vede domnul ministruvulnerabilitatea de sistem, asta şi în condiţiile în care trendul în toatedomeniile este spre descentralizare şi autonomie instituţională, iar cursurilede la facultate ne învaţă că eficienţa în materie financiar bugetară este datăde ordonarea şi gestionarea directă a bugetului, desigur determinată şi înacord cu legea bugetului de stat, în cazul instituţiilor şi autorităţilor publice.Dimpotrivă, cel puţin în cazul instanţelor judecătoreşti, lipsa de independenţăşi, de aici, de performanţe proprii în materia utilizării eficiente a bugetuluipropriu, se datorează tocmai lipsei voinţei Ministerului Justiţiei de a pune înaplicare efectivă Legea 304/2004 (legea prevede trecerea bugetelor instanţelorde la puterea executivă la puterea judecătorească prin reprezentantul său,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). De altfel, CSM are ca prioritate tocmaiacest lucru: respectarea dispoziţiilor legale, prin garantarea astfel aindependenţei Justiţiei, de trecere a bugetelor instanţelor acolo unde le estelocul, şi anume, în sarcina puterii judecătoreşti. Astfel, ar creşte şiresponsabilitatea, dar şi performanţa bugetară a conducătorilor instanţelor.Sunt convins că şi ministrul justiţiei înţelege acest lucru şi că nu-şi doreştealtceva decât respectarea legii organizării judiciare. Centralizarea bugetară,dacă s-ar întâmpla sub umbrela Ministerului Justiţiei, ar face din acesta opseudocorporaţie şi nu cred că aceasta ar fi în beneficiul Justiţiei propriu-zisesau ar aduce plusuri în calitatea actului de justiţie, ba dimpotrivă”, ne-adeclarat Horaţiu Dumbravă, preşedintele CSM.

Întrebat dacă s-au făcut demersuri, dacă există propuneripentru schimbarea acestei stări de fapt şi în ce constau acestea, preşedintele CSM susţine că are în vedere un calendarcare să fie urmat în vederea administrării bugetelor proprii la instanţe. „Repet,nu pot exista alte demersuri decât cele privind respectarea dispoziţiilor uneilegi organice, care prevăd trecerea bugetelor instanţelor de la Ministerul Justiţieila puterea judecătorească. Dimpotrivă, a sosit momentul ca împreună cu Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, instanţele şi Ministerul Justiţiei să prevedem un calendar concret,cu responsabilităţi şi termene precise, de trecere a acestor bugete puteriijudecătoreşti”, a subliniat preşedintele CSM.

„Ar trebui luate în calcul şi greşelile de ordinnormativ”

În cadrul aceleiaşi conferinţe, ministrul justiţieisusţine că judecătorii au dat soluţii care exced limitele puterii judecătoreştiîn materia exproprierilor, a litigiilor de muncă, apreciind că unele dintreacestea sunt erori judiciare. Ministrul mai spune că sumele astfel atribuitejustiţiabililor ca despăgubiri au afectat execuţia bugetară, subliniind căRomânia s-a împrumutat pe plan extern pentru a plăti despăgubirile stabilite deinstanţe. Ministrul justiţiei a apreciat însă că aceste hotărâri judecătoreştinu sunt definitive. “Din pacate, asistăm şi astăzi la unele deciziijudecătoreşti care afectează execuţia bugetară şi contribuie la creştereacosturilor finanţării externe a deficitului bugetului de stat. Este vorba dedecizii care aplică eronat jurisprudenţa CEDO sau pur şi simplu de erori judiciare.În materie de despăgubiri acordate pentru exproprieri au fost semnalate abuzuricare costă bugetul de stat mai mult decât s-ar cuveni petenţilor. Extindereaefectelor Legii 221/2009 dincolo de domeniul ei de reglementare şi cu ignorareadeciziei Curţii Constituţionale, stabilirea indirectă de politici salariale cuîncălcarea separaţiei puterilor în stat şi din nou aplicarea greşită ajurisprudenţei CEDO, sunt alte exemple. Din fericire, cele mai multe dintre elenu sunt definitive şi mai este încă timp pentru îndreptarea lor”, a arătatministrul justiţiei.

“Nu ştiu dacă Ministerul Justiţiei a făcut vreostatistică, a ajuns la nişte cifre, procente şi alte lucruri de genul acestacare stau de regulă la baza unor analize, în legătură cu care se formuleazăconcluzii şi se propun măsuri. Pe de altă parte, ar trebui luate în calcul şigreşelile de ordin normativ, fie că ele au fost emise de executiv saulegislativ, care au condus la prejudicii enorme, de sute de milioane de euro,şi asta prin apelul justiţiabililor, prejudiciaţi prin aceste erori normative,la instanţe. Spre exemplu, personal, în locul domniei sale, aş fi evitat să facreferire la Legea221/2009, unde, se pare totuşi, că nu justiţia a fost cea care a ajuns să deadecizii greşite, ci poate mai degrabă bâlbele de ordin legislativ au conduszeci de mii de justiţiabili să se adreseze justiţiei. Dimpotrivă, ar fi util caîn cazul unor astfel de dispoziţii ce ar putea conduce la mii, zeci de miiprocese, deciziile politice să aibă la bază studii de impact, inclusiv celeprivind posibile litigii în care statul ar putea să fie parte. Mai mult,autorităţile judecătoreşti sunt în măsură să ofere expertiza necesarărealizării unor astfel de studii de impact, desigur, cu respectarea strictă aseparaţiei puterilor în stat”, susţine Horaţiu Dumbravă.

Magistraţii se apără de atacurile propriului minister

Declaraţia ministrului surprinde însă pentru că, anultrecut, organizaţiile profesionale au cerut CSM să ferească şi să aperejudecătorii şi procurorii de efectele acestor “directive”, lansate tot dinpartea ministrului justiţiei.

Întrebat cum apreciază evoluţia discursului politic alministrului, ţinând cont de noua declaraţie a lui Cătălin Predoiu ,preşedintele CSM a subliniat că pe viitor asemenea aprecieri trebuie săînceteze. “Cum pot s-o apreciez? E consumată... Nu are sens să perpetuăm sau săreluăm motive asupra căruia plenul CSM s-a pronunţat, aşa cum aţi spus şidumneavoastră. Desigur, ideal ar fi ca pe viitor să nu se repete astfel desituaţii în care CSM să fie nevoit să apere independenţa şi imparţialitateainstanţei şi judecătorilor împotriva propriului minister. Un sistem poatefuncţiona la parametrii optimi numai în condiţiile unei relaţionări şicoordonări eficiente între subsistemele sale. Principiul nu e nou, nu l-aminventat eu. Dar ştiu că e adevărat iar strădania mea şi a celorlalţi membri aiCSM se va canaliza şi în acest sens, de armonizare, de netezire a discursuluipublic şi a comunicării în interiorul sistemului judiciar pentru că el trebuiesă deservească societatea nu să se consume în lupte interne şi să se bată în declaraţii publice”, adeclarat Horaţiu Dumbravă.

Inspecţia Judiciară - “o maşină al cărei motorfuncţionează în două pistoane”

Ministrul justiţiei mai arată că economia este afectatăde corupţia din justiţie, subliniind că Inspecţia judiciară trebuie “energizată”,nu “mangâiată pe cap”, iar şeful acesteia trebuie desemnat prin concurs şi nuprin detaşare. „Corupţia din Justiţie afectează de asemenea economia, pentru căeste luată în calcul la evaluarea mediului de afaceri. Iată de ce trebuie săenergizăm Inspecţia Judiciară, nu să o mangâiem pe cap.Şi apropo de cap, nici o Inspecţie Judiciară nu va fi exigentă şi independentăatât timp cât va funcţiona cu un şef detaşat de CSM şi nu selecţionat prin concurspentru un mandat întreg”, a precizat Cătălin Predoiu.

În replică, preşedintele CSM arată că şeful InspecţieiJudiciare este desemnat prin concurs şi nu este detaşat, aşa cum a spusministrul. „Într-adevăr, exprimareadomnului ministru este una plastică, şi, îmi place să cred, spontană. Probabilcă avea proaspătă în minte activitatea de prezentare a Raportului de activitatepe anul 2010 al Inspecţiei Judiciare la care a participat fix cu o săptămânăînainte. Prezentarea raportului de activitate de către Inspecţia Judiciară,pentru prima dată de când funcţionează ea, a fost tocmai pentru a întăristatutul de independenţă a acesteia atât la nivelul sistemului cât şi lanivelul percepţiei publice. Nu cred că asta echivalează cu o mângâiere pe cap,ci mai degrabă cu un brânci în arenă. Despre energizare, ce să spun? Facemdemersuri să deblocăm funcţii ca să le putem ocupa cu oameni. Câtă energiepoate avea, când funcţionează cu jumătate din resursele umane prevăzute înschemă?! E ca şi cum ai merge cu o maşină al cărui motor funcţionează în douăpistoane. Şi aici aşteptăm, fără îndoială, implicarea decisivă a Executivuluiprin Ministerul Justiţiei prin deblocarea posturilor, minister care de altfelştie foarte bine problema aceasta. Iertaţi-mă, aş vrea să revin un pic la întrebarea dumneavoastrăanterioară privind abuzurile şi erorile judiciare... Trebuie precizat căsintagma «eroare judiciară» este una extrem de generală, cu o acoperiresimplistă a unor multitudini de «greşeli», hai să le numim aşa, din care numaio parte sunt de competenţa Inspecţiei Judiciare de pe lângă plenul CSM. E oconfuzie frecventă şi de înţeles la nivelul spaţiului public şi media, dariată, că probabil, involuntar, a fost preluată de domnul ministru pentru aajunge la capitolul Inspecţie Judiciară, deşi discutabil, pentru că domnul ministru,ca avocat pledant, a petrecut mult timp în instanţe pentru a nu avea opercepţie corectă a termenilor. Iar despre corupţia în interiorul sistemului,Inspecţia Judiciară nu ne poate spune prea multe şi nici nu poate face mare lucrupentru că nu are competenţe în acest sens. Şeful actual al Inspecţiei Judiciarea fost desemnat prin concurs şi este numit în urma susţinerii unui concurs înfaţa vechiului CSM, din care făcea parte ca membru de drept şi domnul ministru.Cred că domnul ministru face confuzie, iarăşi sper că involuntară, cu detaşareala Inspecţia Judiciară a actualului şef al Inspecţiei, ceea ce înseamnătotal altceva decât ocuparea postului de şef al Inspecţiei care nu avea cum săfie făcută prin detaşare.

În schimb, sunt reale probleme în ce priveşte detaşăriledin funcţii de conducere de la instanţe(preşedinţi de instanţe) în funcţii la nivelul puterii executive sau la alteinstituţii publice (sunt astfel de situaţii la Ministerul Justiţiei,la Şcoala Naţională de Grefieri etc.), pentru că aceştia nu pot fi suspendaţidin funcţiile de conducere de la instanţe, astfel că-şi continuă mandatul depreşedinţi de instanţe, deşi ei sunt detaşaţi la alte instituţii; pe de altăparte, la instanţele de care sunt detaşaţi se perpetuează, din păcate, o starede provizorat deloc benefică pentru funcţionarea administrativă a acestorinstanţe. De altfel, CSM acum lucrează la modificarea regulamentului privinddetaşările pentru a elimina astfel de sincope şi incoveniente pentru sistemulde justiţie”, ne-a mai declarat HoraţiuDumbravă.

”În locul domnului Predoiu, aş fi evitat să fac referire la Legea 221/2009, unde, separe totuşi, că nu justiţia a fost cea care a ajuns să dea decizii greşite, cipoate mai degrabă bâlbele de ordin legislativ au condus zeci de mii dejustiţiabili să se adreseze justiţiei”

„Cred că domnul ministru face confuzie, iarăşi sper căinvoluntară, cu detaşarea la Inspecţia Judiciară a actualului şef alInspecţiei, ceea ce înseamnă cu total altceva decât ocuparea postului de şef alInspecţiei care nu avea cum să fie făcută prin detaşare”


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-09-15



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image