2016-12-05 00:41

EVENIMENT


Ministerul Sănătăţii dă vina pe producători: Criză falsă, suferinţă reală

 |  21:00

Criza morfinei coroborată cu lipsa medicamentelor citostatice nu face altceva decât să îi pună, atât pe ministrul sănătăţii, cât şi pe preşedintele Casei de Sănătate să inventeze explicaţii şi vinovaţi. Motivarea pe care au găsit-o oficialii a fost că există o „falsă percepţie” asupra crizei, indusă atât de mass-media, cât şi de producătorii de medicamente.

Ministrul sănătăţii este de părere că în actuala piaţă românească nu există nici o criză în ceea ce priveşte medicamentele, fie că sunt ele citostatice, opioide sau generice.

Managerii, răspunzători

Faptul că anumite citostatice sunt uneori prezente în spitale, alteori nu, se explică prin „incompetenţa managerilor din unităţile sanitare, care uneori uită să organizeze licitaţii pentru stocurile de medicamente necesare pacienţilor, deşi au bani suficienţi”, potrivit ministrului sănătăţii. Declaraţia ministrului se bate cap în cap cu situaţia bugetelor spitalelor din luna februarie a acestui an, prezentată de Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer din România: „În 21 februarie, nici un spital nu avea filă de buget. Astfel, nu se pot organiza licitaţii pentru procurarea medicamentelor, iar februarie devine lună pierdută pentru pacienţi”.

Vor penalizări

Oficialii din sănătate sunt îngrijoraţi de plecarea din România a companiilor producătoare de medicamente, discută riscurile la care sunt supuşi pacienţii, odată cu dispariţia unor medicamente de pe piaţa din România, şi chiar se gândesc la pedepse pe care le-ar putea aplica producătorilor. Ei par să nu ia în calcul şi problema decontării banilor de la CNAS, care se face în 360 de zile, şi taxa clawback, ce reprezintă 17% din venitul companiilor.

Un alt fel de clawback

Deşi în mod normal clawback înseamnă o negociere între instituţia statului şi companii şi reprezintă o taxă pe creşterea înregistrată, nu pe vânzări, în România lucrurile stau altfel decât în celelalte ţări europene. Mai precis, producătorul de medicamente de pe teritoriul ţării noastre este nevoit să plătească o taxă care impozitează preţul de raft al medicamentului, care include adaosul distribuitorului, adaosul farmaciilor şi TVA. 25 februarie 2012, termenul la care companiile producătoare de medicamente au plătit cotizaţia de clawback, a scos din buzunarul Mundipharma (n.r. - compania ce şi-a anunţat retragerea de pe piaţa din România) suma de 110.000 de euro. Aceşti bani sunt daţi pentru morfina deja distribuită, dar pe care compania îşi va lua banii de la CNAS într-un an. Mai mult, datoriile pe care statul român le are la această companie depăşesc două milioane de euro.

„Noi am fost primii care am decis reorganizarea pe teritoriul României. Suntem pe piaţă din 1995. De ce tocmai în 2012 am hotărât să închidem reprezentanţa din România? Din cauza termenelor de plată întârziate şi a clawback-ului impus de  statul român, sume pe care executivul din afară nu le mai înghite. E doar vârful de aisberg. Vor mai pleca şi alţii“, susţine Mihai Bundoi, country manager Mundipharma.

Hotărâre de Guvern luată la disperare

Criza morfinei de săptămâna trecută i-a determinat pe guvernanţi să aloce suma de 750.000 de lei pentru Ministerul Sănătăţii, din Fondul de rezervă, în vederea achiziţionării în regim de urgenţă a medicamentelor morfinice necesare tratamentului pacienţilor care suferă de boli oncologice. Problema este că aceşti bani nu au fost cheltuiţi nici până în clipa de faţă. Transportul de morfină despre care secretarul de stat în MS, Vasile Cepoi, spunea că a intrat vineri seară în ţară, nu este din acei bani, ci este vorba despre un transport privat al companiei Mundipharma.

„Nu s-a cumpărat nimic cu acei bani. Transportul cu care se lăudau oficialii că a intrat vineri seară în ţară este al companiei noastre. Ei nu pot cumpăra morfină peste noapte, aşa cum au declarat. Sunt anumite proceduri ce trebuie respectate. Probabil se va trimite o solicitare la mai multe companii, inclusiv la noi, pentru acel transport de morfină pe care ministerul îl vrea”, mai spune Bundoi.

Preţ mic, exporturi paralele

Faptul că ţara noastră practică cele mai mici preţuri din Europa la medicamente încurajează exporturile paralele. Asta înseamnă că produsele medicamentoase intră în ţară şi, având preţuri atât de accesibile, sunt cumpărate de diverse firme şi revândute în afară, de unde se primesc banii pe loc. Mundipharma, dar şi alte companii de medicamente au avut negocieri cu oficialii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), pentru a discuta atât problemele clawback-ului, cât şi a preţurilor extrem de mici. „Fiind membrii ARPIM, am încercat negocieri cu ei pentru a găsi o soluţie rezonabilă atât pentru noi, cât şi pentru pacient, în ceea ce priveşte preţurile scăzute şi taxa clawback, dar ne-am lovit de un refuz“, a conchis country managerul Mundipharma.

Adaos de 50%

Preţurile de pe piaţă ale produselor Mundipharma ajung la pacient, în farmacii, cu adaosuri de până la 50%, iar la acest preţ, producătorul e nevoit să plătească taxa de clawback. 12% reprezintă adaosul distribuitorului, 10-14% adaosul farmaciei şi 19% TVA.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639556-12-17

TAGURI: ministerul sanatatii, criza falsa, medicamente, mass media



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

ELY
01 Mar 2012

cred ca ar trebui sa-i preocupe, prima data, sa faca rost de medicamente pentru oameni , dupa care sa caute vinovatii.
ELLA
02 Mar 2012

Sau sa mai elimine din intermediari

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Ambasadorul Germaniei: “11 decembrie, o şansă pentru românii care vor schimbarea!” Ambasada Germaniei la București a organizat, miercuri, în cooperare cu Deutsche Welle, la Hotel... 16 Noi 2016 | (2)
Campania "Nu antibiotice la întâmplare", lansată de Ministerul Sănătăţii Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că... 21 Noi 2016 | (1)