2016-12-05 06:36

EVENIMENT


Ministrul Bode, la trântă cu FMI. Bătaia de joc de la Transelectrica

 |  21:00

Lucruri grave şi cu repercusiuni asupra siguranţei naţionale s-au desfăşurat cu repeziciune pe parcursul câtorva zile. Cronologic, totul a început  în seara zilei de 9 februarie când, la sediul Ministerului Economiei, a avut loc o şedinţă operativă pe probleme de energie la care au participat secretari de stat, preşedintele ANRE, directori responsabili din minister şi specialişti din companiile de profil.

În cadrul şedinţei s-a atras atenţia asupra situaţiei critice în care se afla sistemul energetic naţional, în acel moment, pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile şi anume că trebuie limitate exporturile de energie. Singura soluţie operativă era obţinerea unui aviz din partea ANRE în baza căruia se putea emite un certificat de forţă majoră. Ulterior, în cel mai scurt timp, urma să i se prezinte Guvernului o propunere de HG prin care să se stabilească un set de măsuri obligatoriu pentru securitatea energetică a României şi pentru protecţia populaţiei.

Băieţii deştepţi”, loviţi la buzunare

Conform datelor deţinute de Compania Naţională de Transport de Energie Electrică, în data de 9 februarie deficitul de energie înregistrat în vârf de sarcină era de 200 MW şi singura soluţie ar fi fost decuplarea consumatorilor mari şi a populaţiei. Prejudiciile ar fi fost incalculabile şi Transelectrica trebuia să acţioneze operativ. Astfel, pe site-ul companiei a apărut vineri, 10 februarie, când o bună parte din ţară era grav afectată de temperaturi scăzute, zăpadă şi viscol, un comunicat în care se preciza că, „din cauza deficitului de energie din sistemul energetic naţional, în anumite ore nu sunt resurse pentru acoperirea necesarului de consum şi export”, comunicat aprobat de întreaga conducere Transelectrica. Drept urmare, vor fi reduse sau, în funcţie de situaţie, sistate exporturile de energie până la refacerea stocurilor de combustibil şi până la realizarea echilibrului producţie - consum, inclusiv asigurarea nivelului de rezerve minim necesar pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional. Comunicatul a avut un rol de notificare a firmelor exportatoare de energie, condiţie obligatorie din punct de vedere legal în derularea procesului de obţinere a Certificatului constatator de forţă majoră, de la Camera de Comerţ. Prin acest procedeu, legal, s-a căutat să se evite pierderile financiare pe care Transelectrica le-ar fi suportat în urma limitării sau nerespectării prevederilor din contractele comerciale încheiate cu firmele exportatoare de energie. Prin măsurile luate erau afectaţi „băieţii deştepţi” din energie.

Guvernul a luat aceeaşi decizie, din aceleaşi motive, pentru a rezolva aceeaşi problemă pentru care directorul Transelectrica Horia Hăhăianu fusese demis. În acest context, luni, 13 februarie, Ministerul Economiei a lansat pe site un proiect de HG potrivit căruia Transelectrica „poate să asigure în timp real echilibrul între consumul şi producţia de energie electrică”. Astfel, transportatorul naţional de eletricitate va putea să dispună în regim de urgenţă, în intervalul 16 februarie-15 martie 2012, o serie de măsuri de siguranţă, respectiv va putea să limiteze sau să sisteze livrările de energie electrică la export, prin limitarea capacităţilor de interconexiune. Guvernul abilita Transelectrica să adopte astfel de măsuri în perspectiva continuării procesului de reducere a resurselor de energie din sistem, ca urmare a menţinerii condiţiilor meteo nevaforabile în cursul acestei luni.

Exporturi la preţ dublu

Noul director al Transelectrica a ţinut să sublinieze că prioritatea sa este „continuarea politicilor companiei şi alimentarea în siguranţă a tuturor consumatorilor”. Octavian Lohan a declarat că, în luna februarie, consumul mediu de energie electrică a atins maximul ultimilor zece ani şi a precizat că exporturile sunt limitate parţial, cu 30-40% în intervalul orar 8.00-22.00. „În orele de vârf, consumul de energie al ţării depăşea 9.500 MW, iar dacă am fi exportat 1.300 MW cât ar fi dorit traderii de energie, puneam în pericol sistemul energetic românesc. Acum, nu mai suntem în pericol, dar, dacă dădeam energie şi altora, ajungeam şi noi în situaţie disperată”, a explicat Lohan. El a arătat că Serbia şi Bulgaria au avut deja astfel de probleme, iar unii consumatori din aceste ţări au fost deconectaţi. Totodată, Lohan a afirmat că exportatorii au fost tentaţi să livreze cât mai multă energie în afara României, unde preţul este dublu. Astfel, „băieţii deştepţi” din România cumpărau cu 400 lei un MW de energie de pe piaţa de echilibrare şi îl revindeau, dublu, în străinătate. Lohan a ţinut să clarifice, într-un fel, situaţia şi a precizat că, după data de 5 februarie, „s-a ajuns ca România să exporte un maxim de 1.290 MWh. Exporturile au crescut brusc şi deja puneau în pericol sistemul energetic românesc, pentru că avem lacurile goale, la puţin peste 30%”.

77 de companii isteţe

Putem spune că valul de frig care a lovit întreaga Europă a generat oportunităţi nesperate de afaceri pentru companiile locale de comerţ cu energie electrică, în contextul în care în Franţa, de exemplu, MW-ul de energie s-a tranzacţionat şi la un preţ de 1.938 de euro, mai mult decât o uncie de aur şi de 20 de ori mai mult faţă de preţul de vânzare de pe piaţa românească. Exporturile la energie au explodat, ajungând în unele zile şi la peste 1.300 MWh, iar problemele au apărut când România a fost obligată să-şi ia măsurile necesare privind limitarea comerţului cu energie peste graniţe. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că există 77 de companii cu contracte valabile pentru capacităţi pe liniile de interconexiuni, printre ele regăsindu-se elveţienii de la Alpiq, Energy Holding, Gazprom Marketing Trading, dar şi E.ON, Enel, CEZ sau OMV.

Decizia României de a-şi crea cadrul legal pentru o eventuală oprire a exporturilor de energie a venit în contextul în care cantităţile livrate peste graniţe crescuseră substanţial, existând posibilitatea ca alimentarea pe piaţa locală să fie pusă în pericol. În plus, peste acest factor, s-au suprapus problemele pe partea de producţie de energie hidro, grav afectată de secetă, precum şi creşterea consumului de gaze. Analiza făcută de „Ziarul Financiar”, pe baza datelor transmise de Transelectrica, arată că pe data de 9 februarie, în intervalul orar 10.00-11.00, exporturile din România au atins maximul zilei, peste graniţele ţării ieşind o cantitate de energie de 882 MW, mai mare decât capacitatea instalată a unui reactor de la Cernavodă. Situaţia descrisă mai sus reprezintă o excepţie, dar analiza mai multor intervale orare, din zile diferite, arată că în Franţa preţurile au oscilat foarte mult de la zeci la sute de euro. Şi celelalte pieţe, cum sunt de exemplu, Germania sau Elveţia, au oferit oportunităţi de câştiguri pentru traderii din România, dar nu la fel de spectaculoase precum cele din Franţa. De exemplu, „în perioada 10 -15 februarie, între orele 10.00-11.00 ale dimineţii, un MWh de energie se tranzacţiona în Franţa între 81 şi 430,7 euro, în contextul în care în România preţul energiei era de circa 93 de euro”, aprecia „Ziarul Financiar”. Cu o astfel de situaţie la nivel european şi odată cu decizia Serbiei şi Bulgariei de a interzice exporturile de energie, România s-a confruntat cu o creştere accelerată a exporturilor, maximele lunii februarie fiind atinse pe data de 10 când capacitatea trimisă de România peste graniţe ajungea în unele intervale orare la peste 1.300 MW. În acelaşi interval, pe piaţa franceză, un MWh se cumpăra cu până la 605 euro, în timp ce în România maximul era de 415 lei pe MWh, respectiv 96,5 euro.

Iancu cere intervenţia procurorilor

Senatorul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, a cerut ca exportul de energie să fie anchetat penal. Iancu a precizat că exporturile de energie au fost încheiate direct de Guvern, prin intermediul unui memorandum, fără licitaţie. Este vorba de un coş mediu de energie, de 500 MWh, alcătuit din energie termo, hidro şi nucleară, încredinţat în august 2010 de către MECMA, prin intermediul societăţii Electrica, companiei Rudnap din Serbia.

În lupta împotriva „băieţilor deştepţi” a intervenit şi Fondul Monetar Internaţional care a impus Guvernului un termen scurt în care să finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale ale Hidroelectrica. Mai exact, până la 15 februarie 2012, Hidroelectrica trebuia să clarifice şi să precizeze, în limitele legii, înţelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi încheiate. Conform clauzelor din contracte, Hidroelectrica poate să ceară la începutul fiecărui an majorarea preţurilor, iar la începutul lunii ianuarie, directorul general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia, declara că urmăreşte să reducă preţul din aceste contracte cu 25%, până la 160 de lei pe MWh, adică preţul coşului de producţie pentru populaţie. Cum termenul impus de FMI a trecut şi rezultatele au întârziat să apară, Ministerul Economiei s-a văzut nevoit să ceară sprijinul justiţiei. În urma acestei decizii, ca primă victorie, este obţinerea unei reacţii din partea beneficiarilor contractelor bilaterale, în sensul că aceştia au acceptat o reducere a cantităţii de energie cumpărată de la Hidroelectrica, însă nu şi una de preţ. MEC s-a văzut nevoit să continue procedura şi a transmis Ministerului Justiţiei documentele pentru a fi analizate în vederea anulării. Un răspuns era aşteptat până în data de 23 februarie.

Ministrul Bode, prea mic pentru un război aşa mare

Faptul ca acest răspuns nu a venit arată fie că actualul ministru, Lucian Bode, nu are autoritate asupra sistemului pe care teoretic îl conduce, fie ca este de rea-credinţă, inclusiv în raport cu FMI şi angajamentelor României cu acest organism internaţional.

Premierii scad valoarea acţiunilor Transelectrica

În plus, statul uimeşte, din nou, prin deciziile adoptate. Provoacă un scandal, gratuit, ce putea fi evitat, exact înaintea listării pe Bursă a 15% din Transelectrica. Şi nu este la prima abatere, deoarece, cu puţin timp în urmă, un alt scandal avea darul de a scădea cotaţia companiei pe Bursă. Putem spune că atât fostul premier Emil Boc, cât şi Mihai Răzvan Ungureanu au contribuit la scăderea cu 15 milioane de euro a valorii companiei. Anterior, într-o zi de vineri, fostul premier l-a revocat pe Horia Hăhăianu şi l-a numit pe consilierul său personal Victor Vevera în fruntea Consiliului de Administraţie al Transelectrica, decizie care a uimit participanţii la Bursă, în contextul în care toţi oficialii statului se lăudau cu depolitizarea şi eficientizarea companiilor de stat. Pe 24 ianuarie, Vevera îşi prezenta demisia în urma scandalului mediatic creat, însă acţiunile Transelectrica au înregistrat o scădere de 3,24% la BVB. Raportând la numărul de 73 de milioane de acţiuni, joaca lui Boc a însemnat o scădere de 43,9 milioane de lei, respectiv puţin peste 10 milioane de euro pierdute într-o singură zi. Luni, 13 februarie, episodul s-a repetat. Personajul principal a rămas Horia Hăhăianu, însă intriga acţiunii a fost declanşată de data aceasta de premierul Ungureanu care i-a cerut ministrului economiei să îl demită pe şeful Transelectrica din funcţia de director general al companiei. Reacţia nu a întârziat să apară: la prima şedinţă de tranzacţionare pe Bursă, acţiunile Transelectrica au scăzut cu 1,36% sub nivelul anterior, ceea ce se traduce într-o pierdere de încă 18,3 milioane de lei, respectiv 4,25 milioane de euro.  În mod firesc, într-o companie privată, astfel de „pierderi” nejustificate, rezultate în urma unor decizii pripite, neprofesionale, ar fi fost aspru sancţionate. Cariera unui astfel de manager ar fi fost compromisă iremediabil, fără drept de apel. Şi cum statul vrea să impună CEO la conducerea întreprinderilor de stat, nu ar strica să înceapă procesul în propria ogradă. Avem nevoie la conducerea statului de manageri în adevăratul sens al cuvântului care să ştie că interpretarea corectă a informaţiilor primite este dificilă fără o cunoaştere de ansamblu a contextului mai larg în care se derulează informaţia, pentru a evita manipularea şi dezinformarea. Bineînţeles, în cazul în care se şi doreşte acest lucru şi intenţiile sunt „sănătoase”.

Concluzia este simplă

Tranzacţia prin care statul va încerca să vândă pe Bursă un pachet de 15% din acţiunile Transelectrica rămâne programată la jumătatea lunii martie. Deşi Guvernul, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) nu se arăta dispus, în luna noiembrie, a anului trecut, să ofere un discount la preţul acţiunilor companiilor care urmează să fie privatizate, reprezentanţii sindicatului care va intermedia oferta Transelectrica au declarat că s-a hotărât acordarea unui discount, însă nu se ştie valoarea acestuia. Cu alte cuvinte, Transelectrica este nevoită să se vândă ieftin, în ciuda faptului că a încheiat anul trecut cu un profit de zece ori mai mare faţă de cel obţinut în 2010.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-08-14

TAGURI: Transelectrica, energie, baieti destepti, fmi, ministerul economiei, lucian bode



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

POPESCU I
26 Feb 2012

Cu alte cuvinte, Transelectrica este nevoită să se vândă ieftin, în ciuda faptului că a încheiat anul trecut cu un profit de zece ori mai mare faţă de cel obţinut în 2010.
DRUMITRU OCTAVIU
26 Feb 2012

Lucruri grave şi cu repercusiuni asupra siguranţei naţionale s-au desfăşurat cu repeziciune pe parcursul câtorva zile
BODE
27 Feb 2012

Bode, un analfabet semioligofren, nu a fost capabil sa gestioneze situatia. In schimb au destituit un director al unei companii cotate la bursa, lucru imposibil. Aceasta decizie o poate lua doar AGA. Hahaian ar trebui sa ne spuna exact cum s-a desfasurat scenariul decapitarii sale. Lohan este omul baietilor destepti, au reusit sa puna lupul paznic la oi...
VANGHELE
27 Feb 2012

Buzaianule, luati-asi cancanu-n epoleti da jagardea stai sa te vad cum o fi sa schimbam rolurili....
CRIVATZ
27 Feb 2012

Buzoianu sta la caldurica prin MC, stiti ce zice," mm cat am pierdut la exportul acesta?, un milon, doua, ? nu-i nmk dau statul in judecata si recuperez 5 mil, sa am si eu banuti pe le Monaco "!
ANGAJAT TRANS
27 Feb 2012

Nu a pierdut nimic! Au castigat toti. Buzaianu, Cutisteanu si alti "eanu" ... Base cu toate servicile lui se declara invins de baietii destepti. Dar ei cum sunt destepti??? Pai fara Videanu, David etc ar putea fi destepti???

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Reacția lui Lucian Bute după ce a scăpat de suspendarea pentru dopaj Pugilistul Lucian Bute a primit una dintre cele mai bune vesti dupa jumatate de an. Comisiile... 27 Noi 2016 | (0)
Lucian Croitoru (BNR): România, aproape de recesiune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, avertizează într-o analiză... 18 Noi 2016 | (6)