2016-12-05 10:45

EVENIMENT


Moartea n-a mai aşteptat. Adrian Păunescu a început „tristul drum de dincolo de şoaptă | VEZI FILM

 |  14:25
Moartea n-a mai aşteptat. Adrian Păunescu a început „tristul drum de dincolo de şoaptă | VEZI FILM

Motto:

“Eu, tainic, blând şitutelar,Călcând tăceri postume,Din toţi pereţii daţi cu varM-aş reîntoarce-n lume,Către o casă, unde-acumŞi moartea mai aşteaptă,Până să-nceapă tristul drumDe dincolo de şoaptă.”

(fragment din poezia “Poetul”)

Poetul Adrian Păunescus-a stins din viaţă, vineri dimineaţa, la Spitalul de Urgenţă Floreascadin Capitală, unde şi-a petrecut ultimele zile, internat pentru probleme cardiace,renale şi hepatice. Joi după-amiaza, starea lui Păunescu se înrăutăţisedramatic, după ce suferise câteva stopuri cardiace şi era susţinut de aparate.Decesul s-a produs vineri, la ora 7.15, a declarat medicul Şerban Brădişteanu,şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca. PoetulAdrian Păunescu a definit o generaţie, prin implicarea sa în cenaclul Flacăraşi prin versurile sale. După căderea comunismului a fost acuzat că i-a scrispoeme laudative lui Nicolae Ceauşescu, însă, cu toate acestea, el a rămas opersonalitate marcantă în viaţa publică şi politică românească.

"Azi,la ora 7.15, inima maestrulului a încetat să bată şi nu a mai dorit săpornească. Maestrul a plecat dintre noi", a declarat doctorul Şerban Brădişteanu.

În urmăcu o zi, medicul a spus că starea poetului este "extrem de gravă","mai având nişte stopuri" şi că boala lui Adrian Păunescu depăşeşteresursele terapeutice ale unităţii."Nu ştiu cum mai putem face faţă încontinuare situaţiei", a afirmat Brădişteanu. Şeful Clinicii de chirurgiecardiovasculară a Spitalului Floreasca, informa, joi dimineaţa, că AdrianPăunescu a trecut cu bine noaptea, starea lui fiind atunci staţionară, iarpacientul era în continuare conectat la aparate pentru susţinerea funcţiilor cardiaceşi respiratorii.

Mediculadăuga că poetul primeşte transfuzii de sânge.

Stareaacestuia s-a agravat în noaptea de marţi spre miercuri, poetul fiindresuscitat, după ce inima i s-a oprit. După mai multe ore manevre deresuscitare, inima lui Adrian Păunescu a repornit atunci, fiind susţinută şi deaparate prin care este drenat sângele, declara, miercuri, pentru Mediafax,Şerban Brădişteanu.

Pelerinajcu flori şi lumânări la casa poetului

Câtevazeci de oameni, între care mai multe persoane publice, au trecut, vineri, pe lalocuinţa lui Adrian Păunescu din centrul Capitalei, lăsând pe gardul caseiacestuia flori şi drapele ale României sau aprizând câte o lumânare în memoriapoetului.

La casapoetului Păunescu, au trecut, vineri, pentru a-i aduce un ultim omagiu fostulprimar al sectorului 3, Eugen Pleşca, dar şi omul de afaceri Viorel Păunescu.Cei doi nu au dat declaraţii presei, însă Pleşca a rămas aproape jumătate deoră pe trotuarul din faţa imobilului, pentru discuţii cu alţi admiratori ai poetului.

Înainteaacestora, la locuinţa familiei Păunescu din str. Dionisie Lupu a venit şiscriitorul Dinu Săraru, care a intrat în casa familiei Păunescu, pentru câtevazeci de minute.

DinuSăraru s-a declarat îndurerat de "pierderea prematură" a lui Păunescu.

Persoanelecare trec fie cu maşina, fie pe jos prin faţa casei în care a locuit AdrianPăunescu încetinesc sau chiar opresc, unii dintre ei pentru a depune un buchetde flori, alţii pentru a face fotografii.

Cine afost Adrian Păunescu

AdrianPăunescu - născut la 20 iulie 1943, în Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, înprezent Republica Moldova - a fost poet, publicist şi om politic. Păunescu şi-apetrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj, şi aabsolvit Colegiul Naţional "Carol I" din Craiova, ulterior studiindfilologia la Universitatea din Bucureşti.

AdrianPăunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al CenacluluiFlacăra, el fiind şi unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani.

A debutatca poet în 1960, iar din 1973 a condus revista Flacăra, din fruntea căreia afost destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadeiiscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă AdrianPăunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii, un exemplufiind poemul "Analfabeţii", publicat în 1980, în Flacăra.

Întreanii 1970 şi 1980, Păunescu a devenit o figură importantă în presa românească.Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a coordonat auexercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice dinRomânia.

De multeori, însă, colegii de breaslă au făcut referiri la poeziile sale, în care îllăuda pe Nicolae Ceauşescu.

Dupăcăderea comunismului, nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revisteiFlacăra, astfel că, în toamna anului 1990, a fondat revista Totuşi iubirea. Încalitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă,în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, participând, în calitatede invitat, la numeroase emisiuni pe teme culturale şi politice la Tele 7 ABC,Pro TV, Realitatea TV.

Relaţie neclară cu regimulcomunist

Relaţialui Păunescu cu regimul Ceauşescu este, în general, considerată ambiguă,mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceastaexplică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989.

Păunescua fost secretar al UTC la Uniunea Scriitorilor, membru al PCR. După Revoluţiadin decembrie 1989 a fost marginalizat, dar a fost readus în atenţia opinieipublice prin postul naţional de televiziune, în cadrul unei emisiuni realizateîn 1992 de Mihai Tatulici.

Dinaugust 1992 a devenit membru al PSM, iar din ianuarie 1995, prim-vicepreşedinteal partidului. La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listelePSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul său nu a obţinut numărul devoturi necesar intrării în Parlament. La 8 februarie 1997 demisionează dintoate funcţiile deţinute în partid, în semn de protest faţă de inactivitatea conduceriipartidului şi de lipsa de reacţie la iniţiativa realizării unei stângi unite.Demisia a fost respinsă de Consiliul Naţional al PSM.

Laalegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, în2004 câştigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripţia electoralăHunedoara şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură.

Ce a publicat Adrian Păunescu

Printrecărţile publicate se numără "Cartea Cărţilor de Poezie" (1999,integrala poeziilor apărute în volume şi un capitol de versuri inedite, cu unamplu capitol biobibliografic de Andrei Păunescu), "Meserie mizerabilă,sufletul" (2000, poezii), "Măştile însângerate (2001, proze)","Nemuritor la zidul morţii" (2001, poezii), "Până la capăt"(2002, poezii, trei ediţii), "Liber să sufăr" (2003, poezii, treiediţii) şi "Din doi în doi (2003, poezii)", precum şi numeroase altevolume lansate înainte de 1989, printre care "Ultrasentimente" (1965,poezii, debut editorial), "Mieii primi" (1966, poezii), 0, literaturăpentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea), "Repetabila povară"(1974, poezii), "Pământul deocamdată" (1976, poezii, două ediţii),"Manifest pentru sănătatea pământului" (1980, poezii),"Iubiţi-vă pe tunuri" (1981, poezii), "De la Bârca la Viena şiînapoi" (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu),"Rezervaţia de zimbri" (1982, poezii, cu ilustraţii de IoanaPăunescu), "Totuşi iubirea" (1983, antologie de poezii),"Manifest pentru mileniul trei - volumul 1" (1984, antologie depoezii), "Manifest pentru mileniul trei - volumul 2" (1986, antologiede poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţecritice), "Locuri comune" (1986, poezii), "Viaţa mea e unroman" (1987, poezii), "Sunt un om liber" (1989, poezii).Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, îndată ce aapărut, şi a revenit în librării în martie 1990.

Totodată,Păunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi UniversitateaCraiova: "Sîntem peste tot acasă" şi, respectiv, "Oltenia eternaTerranova".

“Vă avertizez că, de acum încolo,cu mine se poate întâmpla orice”

AdrianPăunescu a scris un amplu articol despre starea sa, pe 21 iunie, anul acesta,în Jurnalul Naţional. "Trec prin momente grele de viaţă. Otravapamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând,67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere.Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că sentimentul care m-acuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiilenoastre n-ar trebui să vă ia prin surprindere", scria el, adresându-secopiilor lui.

"Dindragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult,după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cuadevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmplaorice", le scria acesta copiilor lui.

Dealtfel, în acelaşi articol, Adrian Păunescu face şi referiri la reproşurilecare i s-au adus în ceea ce priveşte relaţia sa cu Nicolae Ceauşescu.

"Învremea lui Ceauşescu, mi se făceau reproşuri grave că nu sunt corect şidisciplinat conform cu linia partidului. După moartea lui Ceauşescu am suportatani şi ani reproşul că l-am lăudat, în anumite ocazii politice. După 20 de anide la asasinarea lui, Ceauşescu îşi recâştigă un loc de merit în istorianaţională. Destui oameni îl regretă în gura mare. Asupra acestei chestiuni, eunu mă pot pronunţa în termeni atât de categorici. Eu chiar cred că sistemultrebuia să cadă", scria acesta în articolul publicat în Jurnalul Naţional.

Adrian Păunescu, ultima poezie. A fostscrisă la 31 octombrie 2010, pe patul Spitalului de Urgenţă

DE LA UN CARDIAC,CORDIAL

De-aicea, de pe patul de spital / Pe care mă găsesc devreme lungă,

Consider că e-un gest profund moral / Cuvântul meu lavoi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznici minimi / Din maximaprofesorului grijă,

În jurul obositei mele inimi / Să nu mă mai ajungă nicioschijă.

Aud o ambulanţă revenind / Cu cine ştie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind / Cu care se trateazăcicatricea.

Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei / Păziţi-vă şi inima, şigândul,

De nu doriţi să vină anii grei / Spitalul de Urgenţăimplorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac,precum se ştie,

Recunoscând că patul de spital / Nu-i o alarmă, ci ogaranţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani / Eu însumi suntmai omenos în toate,

Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani / Şi ţării meleminima dreptate!.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638948-08-30



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

RARES
06 Noi 2010

DUMNEZEU SA-L IERTE SI SA-L ODIHNEASCA IN LINISTE SI PACE!....Pe vremea cand era Cenaclul Flacara chiar daca viata noastra era foarte grea, eram mult mai uniti, mult mai umani!...acum parca totul este un cosmar, plin de rautate, ura si de dezbinare!...am uitat ca suntem OAMENI, am uitat sa IERTAM!....PACAT.

Adauga un comentariu

Random image