2016-12-05 02:36

EVENIMENT


Numirile celor 11 judecători supremi dezbină magistraţii din România. Cum îşi dispută CSM şi Înalta Curte influenţa în selecţia judecătorilor de la Casaţie

 |  19:28
Numirile celor 11 judecători supremi dezbină magistraţii din România. Cum îşi dispută CSM şi Înalta Curte influenţa în selecţia judecătorilor de la Casaţie
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va trebui săorganizeze un nou concurs de ocupare a 11 locuri de judecători la ÎCCJ, înregim de avarie, pe ordonanţă de urgenţă. În plan legislativ, Asociaţia Magistraţilordin România (AMR), prin judecătorul Mona Pivniceru, solicită modificarea legiiastfel încât avizul Înaltei Curţi să nu mai fie consultativ, ci conform încadrul procedurii de selecţie. Uniunea Naţională a Judecătorilordin România (UNJR), reprezentată de judecătorul Natalia Roman,apreciază contrariul, subliniind că rolul CSM nu trebuie golit de sens, iar dacăÎnalta Curte va da aviz conform propriilor magistraţi, procedura de selecţie iaforma unui conflict de interese. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, constatăcă Înalta Curte cere aviz conform că a „rupt consensul”, şi îşi aratădisponibilitatea să promoveze o ordonanţă de urgenţă în Guvern, astfel încâtnumirile să nu se mai desfăşoare pe vechiul Ghid, ci pe o nouă procedură, pânăla votarea şi intrarea în vigoare a legii de modificare a statutului magistraţilor.

Consiliul Superior al Magistraturii va organiza selecţiajudecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după prevederile unei ordonanţede urgenţă, nu conform vechiului Ghid de selecţie. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei,a declarat că, dată fiind situaţia de criză în care se găseşte CSM în relaţiacu Înalta Curte, situaţie în care nici după 7 luni de la debutul selecţiei nus-a ajuns la o procedură validă, soluţia este o nouă ordonanţă de urgenţă.

Până la lege, selecţie pe ordonanţă de urgenţă

Rămâne de văzut dacă această cale va fi asumată şi deconducerea Înaltei Curţi, a cărei poziţie este că selecţia judecătorilor laaceastă instanţă trebuie făcută în baza unei legi, nu în baza vreunui Ghid deselecţie, votat în plenul CSM.

Cătălin Predoiu a declarat că poziţia Înaltei Curţi,care a cerut înlocuirea avizului consultativ cu un aviz conform al instanţei înprocedura de selecţie, a determinat blocajul în relaţia cu CSM, care e pus însituaţia de a-şi asuma un rol inferior faţă de Curtea de Casaţie. ConducereaÎCCJ a solicitat în repetate rânduri promovarea de noi judecători la ÎCCJ, înspecial pentru Secţia Penală. Conducerea CSM a solicitat o procedură maitransparentă şi mai corectă pentru recrutarea acestora. Consensul a fost găsitîn urma medierii Ministerului Justiţiei şi a fost exprimat în proiectul de legeadoptat de Guvern şi aflat în prezent în dezbaterea Comisiei juridice a CamereiDeputaţilor.

Acest consens a fost însă rupt în urma solicitării ÎCCJde a impune un aviz conform pentru promovarea judecătorilor de către CSM. Acestaviz conform echivalează, practic, cu mutarea centrului de greutate a decizieiprivind promovarea de la CSM către ÎCCJ.

ÎCCJ nu a acceptat revenirea la consensul iniţial înjurul proiectului

„Blocajul creat poate conduce la amânarea sine diea adoptării proiectului, a promovării judecătorilor şi menţinerea în funcţiunea unei proceduri de recrutare care nu oferă garanţii de transparenţă şicorectitudine. S-a produs deja o întârziere care poate afecta atât funcţionareajustiţiei, cât şi concluziile Raportului de ţară. Faţă de această situaţie deblocaj trebuie să intervenim. În calitate de instituţie cu iniţiativălegislativă, Ministerul Justiţiei are responsabilitatea intervenţiei pentrurezolvarea problemei”, a declarat ministrul justiţiei, referindu-se lanecesitatea adoptării în Guvern a unei ordonanţe de urgenţă. Avizul conform afost cerut în Comisia juridică a CamereiDeputaţilor, acolo unde se dezbate proiectul de modificare a Legii 303/2004,privind statul judecătorilor şi procurorilor.

AMR: Jurisdicţia CSM este inferioară Colegiului deConducere al Înaltei Curţi

Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de MonaPivniceru, judecător la Secţia Civilă a Curţii de Casaţie, susţine avizulconform şi detaliază procedura ce trebuie urmată, astfel încât prestigiul ÎnalteiCurţi să fie apărat şi recunoscut încă din momentul declanşării selecţieimagistraţilor. Judecătorul Pivniceru apreciază că relaţia CSM - Înalta Curte înaceastă chestiune se cuvine a fi mijlocită de Colegiul de Conducere al Curţiide Casaţie, al cărui aviz privind condiţiile îndeplinite de candidaţi va ficonform, superior ca autoritate, neputând fi ignorat sau neaplicat întocmai decătre CSM. Cu alte cuvinte, Consiliul nu poate avea atribuţii de examinare înmaterie, dată fiind evoluţia profesională a majorităţii membrilor săi, care, deşionorabilă şi reprezentativă în cadrul zonei de competenţă a instituţiilor undeau fost aleşi, este inferioară judecătorilor candidaţi la Înalta Curte, dar maicu seamă a examinatorilor chemaţi să dea avizul conform, a membrilor Comisieide evaluare şi a celor din Colegiului de Conducerea al Curţii de Casaţie. „Înconsecinţă, la finalizarea acestor proceduri prevăzute de lege, CSM îi revinedoar atributul de a emite hotărârea prin care cel admis sau promovat în urma concursuluieste numit în funcţie, atribuţiile sale fiind circumscrise organizăriiprocedurilor şi validării rezultatelor. A proceda altfel, prin implicarea sadirectă în examinarea candidaţilor, înseamnă a expune absolut carieramagistratului controlului CSM, devenit prin cumul atât evaluator, cât şifinalizator al procedurilor demarate tot de acest organism, separaţie statuatăprin lege tocmai pentru a garanta obiectivitatea evaluării candidaţilor.

Tot astfel, nu se poate trece bariera legală care aconsacrat CSM ca organism care asigură garanţiile privind evoluţia profesionalăşi de administrare a sistemului judiciar, prin transformarea lui în comisie deexaminare directă a cunoştinţelor profesionale a candidaţilor, mai ales că ceisupuşi examinării sunt judecători cu grad profesional superior unei părţi amembrilor CSM, fără a mai adăuga componenţa civilă şi politică a acestuiorganism.

Acesta fiind sistemul legal consacrat privind admitereaîn magistratură şi de promovare, este nefiresc ca promovarea la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie să fie supusă absolut jurisdicţiei CSM, atât în privinţaevaluării pregătirii profesionale, cât şi cu privire la aspecte deontologice,iar raportul emis de Comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale,constituită la nivelul ÎCCJ, să aibă un efect consultativ, ca, de altfel, şiraportul emis de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,diluând astfel nepermis autoritatea profesională exprimată de judecătorii de laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arătă în punctul de vedere al AMR,semnat de judecătorul Mona Pivniceru.

UNJR: ÎCCJ încearcă să golească de sens rolul CSM

Într-un punct de vedere dat recent publicităţii, judecătorulNatalia Roman, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România,anticipa intenţia ministrului justiţiei de a adoptă în Guvern o ordonanţă, al căreiconţinut este acelaşi cu cel al proiectului de modificare a legii. „Uniunea Naţionalăa Judecătorilor din România îşi exprimă îngrijorarea şi nedumerirea faţă deincapacitatea CSM şi a celorlalte organe abilitate de a gestiona o problemă deimportanţă fundamentală pentru întregul sistem judiciar, şi anume reglementareacu celeritate a unei proceduri transparente pentru numirea judecătorilor laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, după cinci luni de bâjbâieli instituţionale,există riscul ca, la solicitările şi presiunile ÎCCJ, CSM să declanşeze un nouval de numiri ale judecătorilor la ÎCCJ, în lipsa unor minimale criterii detransparenţă şi obiectivitate, într-un context de vid legislativ dezolant”,subliniază judecătorul Natalia Roman. Preşedintele UNJR apreciază că avizulconform solicitat de Înaltă Curte lasă Consiliului rolul decorativ, iar judecătoriide la Curtea de Casaţie se află în conflict de interese atunci când au competenţeexclusive în materia selecţiei propriilor colegi. „Se poartă discuţii demodificare prin OUG a Legii 303/2004, care sunt însă privite cu reţinere şichiar opoziţie de întregul sistem judiciar, UNJR declarând public, la acelmoment, că se opune unei asemenea soluţii, arătând că, dată fiind importanţadeosebită a acestei teme, se impune parcurgerea procesului legislativ firesc,care permite consultarea publicului şi dezbateri pe marginea proiectului. Caurmare a acestor demersuri, CSM formulează o propunere de modificare legislativăînaintată MJ, care, după publicarea proiectului pe site, trimite proiectul spreadoptare Camerei Deputaţilor.

În mod surprinzător, reprezentanţii ÎCCJ solicită Comisieijuridice introducerea avizului conform al Colegiului de Conducere al ÎCCJ înprocesul de selecţie a candidaturilor, încercând, practic, să deturnezeîntreaga procedură constituţională, să golească de sens rolul CSM, alegându-şiastfel propriii colegi de complet într-un mod ce reflectă un real conflict deinterese şi încalcă legea fundamentală. În prezent, soarta acestei propunerimai mult decât surprinzătoare este incertă, decizia în Comisia juridică fiindamânată succesiv”, susţine judecătorul Natalia Roman.

Procedura de selecţie susţinută de Ministerul Justiţiei

- Se preconizează o vechime în funcţia de judecător/procurorde cel puţin 15 ani, căreia i se alătură condiţia ca magistratul candidat să fiîndeplinit cel puţin cinci ani funcţia de judecător/procuror la Curtea de Apel/Parchetulcorespunzător din ultimii 10 ani de activitate.

- Evaluarea şi verificarea pregătirii profesionale acandidaţilor este atribuită unei comisii alcătuite din trei judecători aiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numită de Consiliul Superior alMagistraturii.

- Rezultatul evaluării şi verificării pregătiriiprofesionale se consemnează într-un raport motivat şi aprobat de Colegiul deConducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va fi înaintatConsiliului Superior al Magistraturii.

- Evaluarea competenţelor socio-umane ale candidaţilor,inclusiv a aspectelor de integritate, cade în sarcina Consiliului Superior alMagistraturii, care beneficiază şi de poziţia exprimată de un psiholog careasistă la interviul susţinut de candidat în faţa Plenului Consiliului Superioral Magistraturii.

- Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispunemotivat, prin hotărâre, asupra promovării, conform Constituţiei.

Lista magistraţilor care candidează la funcţia de judecătorla Înalta Curte

1. Marilena IulianaCIOLCA, Curtea de Apel Bucureşti;

2. MarinCONSTANTIN-MARINO, preşedintele Secţiei I Penale, Tribunalul Bucureşti;

3. Monica Erika DANCIU,DNA;

4. Florentina DRAGOMIR,Curtea de Apel Bucureşti;

5. Nicoleta CameliaGRIGORESCU, Curtea de Apel Bucureşti;

6. Dumitru MIRANCEA,Curtea de Apel Bucureşti;

7. Simona Cristina NENIŢĂ,Tribunalul Bucureşti;

8. Maria OPREA,Tribunalul Buzău;

10. Lia SAVONEA, vicepreşedinteal Curţii de Apel Bucureşti;

11. Florentin TEIŞANU, Curteade Apel Ploieşti.

Foto Horatius Dumbravă, Livia Doina Stanciu, CătălinPredoiu


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639249-12-06

Mai multe imagini:
Numirile celor 11 judecători supremi dezbină magistraţii din România. Cum îşi dispută CSM şi Înalta Curte influenţa în selecţia judecătorilor de la Casaţie
zoom
Numirile celor 11 judecători supremi dezbină magistraţii din România. Cum îşi dispută CSM şi Înalta Curte influenţa în selecţia judecătorilor de la Casaţie
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image