2018-11-18 18:55


Parchetul General aduce CLARIFICĂRI privind conflictul de interese, uciderea din culpă şi evaziunea fiscală

 |  23:46
Parchetul General aduce CLARIFICĂRI privind conflictul de interese, uciderea din culpă şi evaziunea fiscală

Prin proiectele de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului vizând justiţia ar urma să fie dezincriminat conflictul de interese şi să fie graţiate uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, precum şi evaziunea fiscală, anunţă, miercuri, Parchetul instanţei supreme.

"Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni", arată reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Ei spun că, potrivit proiectului legii graţierii, un folos ar putea fi cuvenit având ca rezultat eludarea completă a legii.

"Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale «necuvenite» nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul «necuvenit«, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege", arată PICCJ.

Reprezentanţii Parchetului instanţei supreme precizează că actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial "necuvenit”.

"Pentru a ilustra cele de mai sus, menţionăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanţelor cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii şi două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel, au fost trimişi în judecată 54 de inculpaţi, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, şase consilieri locali, patru viceprimari. Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", menţionează Parchetul instanţei supreme.

Potrivit Ministerului Public, în privinţa abuzului în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii. 

"O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice", mai arată PICCJ.

În plus, reprezentanţii Parchetului instanţei supreme subiniază că, potrivit proiectului elaborat de Executiv, printre infracţiunile vizate de graţiere se numărăevaziunea fiscală uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă.

"Cu privire la modificările privind graţierea, subliniem că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la şapte ani închisoare).  Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală", spun procurorii.

Ei mai arată că cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv. 

"Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor", conchide PICCJ.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-01-18

TAGURI: parchetul general, uciderea din culpa, gratiere, conflictul de interese, vatamarea corporala, evaziune fiscala
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...