2016-12-10 03:20

EVENIMENT


Potrivit magistraţilor, Vîntu a fost arestat din cauza influenţei publice

 |  13:32
Potrivit magistraţilor, Vîntu a fost arestat din cauza influenţei publice
Doi judecători din completul de laTribunalul Bucureşti care a decis arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntua apreciat că măsura se impune deoarece acesta a săvârşit cu intenţie o nouăinfracţiune, în timp ce al treilea magistrat a hotărât că măsura estenefondată. Decizia de arestare preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion IlieCezar a fost luată în baza art. 148 alin.1, litera d din Codul de procedurapenală, conform căruia măsura poate fi luată dacă "inculpatul a săvârşitcu intenţie o nouă infracţiune".

Opinia separată în acest caz aaparţinut magistratului Mihaela Niţă, care a considerat că recursulprocurorilor faţă de decizia instanţei inferioare privind cercetarea celor doiîn libertate este nefondat. Decizia a fost luată în 29 aprilie, Vîntu şi Cezarfiind încarceraţi în arestul Poliţiei Capitalei.

Acuzarea: „În mod greşit, judecătorulfondului a apreciat inexistenţa probelor”

În 21 aprilie, Sorin Ovidiu Vîntu,alături de Ion Ilie Cezar, a fost reţinut, pentru şantaj de procuroriiParchetului instanţei supreme, pentru că i-a pretins lui Sebastian Ghiţă150.000 de euro lunar, acţiunea survenind unei plângeri din 4 aprilie amanagerului Realitatea Media. Lui Ghiţă i s-au cerut 200.000 de euro, însămanagerul Realitatea a spus că dă doar 150.000 de euro. În faţa judecătorilorTribunalului Bucureşti, procurorii au susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu încearcăsă ofere piste false cu privire la raporturile sale cu managerul Realitatea TV,Sebastian Ghiţă. Acuzarea a susţinut că instanţa de fond a interpretat greşitstarea de fapt şi s-a concentrat pe contractul de management. Astfel, "înmod greşit, judecătorul fondului a apreciat inexistenţa probelor şi înconsecinţă nu a mai analizat aspectele pericolului social"."Existenţa probelor privind infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţiloreste evidentă. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,propunerea de arestare preventivă a fost temeinic motivată prin raportarestrictă la probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale şicare a confirmat existenţa indiciilor rezonabile din care rezultă că s-a comisinfracţiunea de şantaj de către inculpaţi", a susţinut acuzarea. “Deci,probatoriul administrat în decurs de aproximativ 15 zile de la depunereasesizării de către Sebastian Ghiţă, parte vătămată în cauză, extrem de vast, şicare se află în curs, a stabilit un lanţ cauzal judiciar”, a mai spus acuzarea.

„Instanţa nu a analizat tulburareaprodusă ordinii juridice”

"Analiza propunerii de arestarepreventivă trebuie să cuprindă analiza circumstanţelor privitoare la faptă, aîmprejurărilor în care a fost comisă şi a consecinţelor pe care le-a generat şianaliza pericolului concret pentru ordinea publică, pe care îl reprezintălăsarea în libertate a inculpaţilor. Dar judecătorul a luat în considerareatunci când a respins propunerea de arestare preventivă doar inexistenţaprobelor sau indiciilor din care să rezulte că inculpaţii au săvârşit o faptăprevăzută de legea penală", a mai arătat Parchetul. Mai mult, spuneaacuzarea, judecătorul Judecătoriei Sectorului 5, dovedind o preocupareexagerată pentru susţinerile inculpaţilor din faţa instanţei, nu a mai vegheatla justul echilibru dintre interesele contradictorii din cauză şi nu a efectuato analiză a faptei şi urmărilor produse.

"Practic, instanţa de fond îireproşează părţii vătămate că nu reproduce fidel toate amănuntele tehnice aleinfracţiunii, că nu descrie în mod riguros în sesizare temerea pe care asuferit-o, că după data de 27 martie 2011, când a avut loc prima acţiune deconstrângere prin ameninţare a rămas în pasivitate până în data de 3 aprilie 2011.Practic, părţii vătămate i se creează sentimentul că este un instrument de careare nevoie justiţia şi nu că este o persoană care are nevoie de justiţie.Partea vătămată este pusă în situaţia de a retrăi faptele, ceea ce echivaleazăcu descurajarea sa să mai denunţe infracţiunea, deoarece i se creează suferinţesuplimentare", susţine acuzarea.

De asemenea, instanţa nu a analizattulburarea produsă ordinii juridice. Analiza faptelor, alături de analizapersoanei inculpaţilor sunt elemente esenţiale în aprecierea existenţei sau nua pericolului concret pentru ordinea publică şi numai dacă veghează larespectarea drepturilor fiecăruia şi a interesului public, instanţa de judecatăpoate ajunge la o soluţie care să aibă în vedere justul echilibru pentruordinea juridică şi mediul social ocrotit.

Analiza concretă a cauzei anteriordezvoltată demonstrează că există indicii rezonabile care să conducă laconcluzia că pericolul întregului ansamblu faptic al cauzei are în acest momentvalenţe sporite şi justifică măsura arestării preventive datorită consecinţelorproduse şi persoanei inculpaţilor, se arată în motivarea instanţei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-06-23



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image