2016-12-09 19:37

EVENIMENT


Proprietarul unui monument istoric caută pretexte în războiul cu Ministerului Culturii pentru a nu fi acuzat de deteriorarea obiectivului cultural. Palatului Ştirbey se degradează pe zi ce trece

 |  18:04
Proprietarul unui monument istoric caută pretexte în războiul cu Ministerului Culturii pentru a nu fi acuzat de deteriorarea obiectivului cultural. Palatului Ştirbey se degradează pe zi ce trece

Cinci asociaţii civicecare au ca obiect de activitate salvarea patrimoniului istoric al României auanunţat ieri că susţin Ministerul Culturii în litigiul pe care îl are cuproprietarul Palatului Ştirbey şi că vor interveni în procesul pe această temăde partea instituţiei de stat. Membrii asociaţiilor îl acuză pe proprietar căvrea să intimideze instituţiile statului pentru a obţine derogări ilegale de laactele normative din domeniul urbanismului, pentru a construi o monstruozitateîn aproprierea unui monument istoric clasa A, „de valoare naţională şiuniversală”.

Dezvoltatorulimobiliar Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbey din Bucureşti, situatpe Calea Victoriei 107, anunţa luni, 12 iulie, printr-un comunicat de presă, căa chemat în judecată Ministerul Culturii şi pe miniştrii Theodor Paleologu siKelemen Hunor, întrucât aceştia au refuzat să-i semneze avizul pentru un PlanUrbanistic Zonal (PUZ) care să-i permită construirea unui imobil de 38 metri înălţimeîn spatele palatului. În comunicat, Ovidiu Popescu afirma că monumentulistoric se degradează întrucât ministerul refuză să dea avizul pentru PUZ. De asemenea,el susţinea că Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) a dat avizfavorabil pentru PUZ şi că Ministerul Culturii era obligat să îşi însuşeascăavizul emis de Secţiunea de Urbanism a CNMI.

ReprezentanţiiONG-urilor au demontat aceste afirmaţii, pe care le-au calificat dreptmincinoase. Ei au spus că, într-adevăr, PUZ-ul a fost aprobat de Secţiunea deUrbanism a CNMI în 24.09.2009, însă plenul Comisiei a respins avizareaPUZ-ului, în şedinţa din 25.11.2009. În plus, au mai precizat oengiştii, chiardacă CNMI ar fi avizat PUZ-ul, Ministerul Culturii nu este obligat să îşiînsuşească punctul de vedere al Comisiei, care este consultativ. Conform art.16 din Legea 422/2001, a monumentelor istorice, competenţa pentru emiterea saurespingerea unui PUZ în zona de protecţie aunui monument istoric aparţine Ministerului Culturii.

Unmonument lăsat să se degradeze

În ceea ce priveştestarea Palatului Ştirbey care, conform lui Ovidiu Popescu, se degradează dincauză că nu i se avizează PUZ-ul, asociaţiile civice precizează că faptele nuau nici o legătură cu deteriorarea monumentului. PUZ-ul se referă laconstruirea unui imobil pe terenul din spatele Palatului Ştirbey şi nu laconservarea sau restaurarea clădirii. Pentru conservarea sau restaurareamonumentului istoric este suficientă o autorizaţie, pe care însă proprietarulnu a solicitat-o. Partea cea mai interesantă este că Legea monumenteloristorice îl obligă pe Ovidiu Popescu să conserve şi să restaureze palatul. Laart. 36 al legii se precizează explicit: “În scopul protejării monumenteloristorice, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altordrepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi: (…) să asigure paza,integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia masuri pentru prevenireaşi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare,consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora încondiţiile legii”. Susţinătorii punctului de vedere al Ministerului Culturii auafirmat că în orice stat de drept “dl Popescu ar fi fost de mult sancţionat, cusancţiuni mergând până la expropiere, pentru neîntreţinerea monumentului înproprietate”.

Conflictde lungă durată

Între asociaţiilecivice care au luat poziţie în cazul Palatului Ştirbey şi o serie dedezvoltatori imobiliari există un conflict vechi. În cazul monumentului dinCalea Victoriei 107, Alianţa Civică, Asociaţia Bucureşti, Asociaţia pentruProtecţia şi Documentarea Monumentelor şi Siturilor (Pro-Do-Mo), AsociaţiaRencontres du Patrimoine Europe - Roumanie (RPER) şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiulau făcut multe demersuri pentru salvarea acestuia. Pe 25 noiembrie 2009, de exemplu,atunci când CNMI a discutat Planului Urbanistic Zonal Calea Victoriei 107-109,mai mulţi membri ai unor ONG-uri, atât cele citate mai sus, cât şi multealtele, au organizat un pichet la sediul Ministerului Culturii (locul de desfaşurarea şedintei), pentru a pune o “presiune pozitivă” asupra Comisiei, care sărespingă avizarea PUZ-ului. Acest lucru s-a şi întâmplat.

Cu certitudine că unfactor important l-a constituit şi scrisoarea pe care asociaţiile civice auadresat-o fiecărui membru al CNMI, şi în care argumentau că proiectul de PUZcontravine Legii urbanismului 350/2001 şi că avizarea PUZ-ului înainte desupunerea acestuia în dezbatere publică de către Primăria Municipiului Bucureştiar încălca Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţiapublică. Principalul argument a fost acela că prin proiectul de PUZ,proprietarul Palatului Ştirbey solicita derogări de la toate restricţiileexistente în PUZ Zone Construite Protejate, document întocmit de oechipă de specialişti ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”.O parcelă din terenul pentru care s-a elaborat proiectul de PUZ al lui OvidiuPopescu este în Zona Protejată nr. 44 Temişana. Planul de Urbanism Zonal ZoneConstruite Protejate prevede pentru aria Temişana un Coeficient de Utilizare aTerenului (CUT) maxim de 1,8. Proiectul propus de Ovidiu Popescu depăşeşte cumult acest CUT, mai precis sare de 4, în timp ce limita maximă pentru care seacordă derogare este de 20%, deci de la 1,8 la 2,16.

Acelaşi PUZ ZoneConstruite Protejate prevede o înălţime maximă a construcţiilor de pe Calea Victorieide 22 de metri, iar pentru ZonaProtejată Temişana o înălţime de 10 metri, în timp ce imobilul pe careproprietarul Palatului Ştirbey vrea să îl construiască ar urma să aibă 38 demetri. Din această cauză, opozanţii proiectului au mai afirmat că imobilulproiectat “agresează prin dimensiune şi prin apropiere monumentul istoric grupaA Palatul Ştirbey şi agresează prin dimensiune strada Banului şi stradaBudişteanu din Zona Protejată Temişana”.

Un monument cu o istorie bogată

Conforminformaţiilor de pe site-ul Art Historia (),palatul a fost construit în jurul anului 1835, de către arhitectul MichelSanjouand la comanda lui Barbu Dimitrie Ştirbey (1799-1869), în acel moment MareLogofăt al Dreptăţii (ministrul Justiţiei - n. red.). Devenit ulterior domnitor(1849-1853 şi 1854-1856), Barbu Ştirbey a folosit palatul ca reşedinţădomnească. În 1852 acestuia i se aduc modificări de către Xavier Villacrosse şiMoritz von Ott. În 1882, Alexandru Ştirbey, fiul domnitorului, a schimbatfaţada spre Calea Victoriei, după proiectul arhitectului Friederic Hartmann,astfel apărând turnul din colţul de nord-est şi etajul cu cariatidele (înproiect cu pilaştri canelaţi) de deasupra intrării.

Complexulpalatului a rămas în posesia familiei Ştirbey până în 1948, când a fostnaţionalizat, iar imodilele spre str. Banului şi pivniţele (inclusiv cea apalatului) revin Întreprinderii de Industrializare a Vinului. La sfârşituldeceniului 5, începutul celui următor au loc distrugeri însemnate aledecoraţiei interioare a palatului. În 1988, aici se organizează prima ediţie aSalonului anual de sticlărie şi ceramică.

Corpulsemicircular al grajdurilor aflat până să fie demolat, în noiembrie 2008, decătre Ovidiu Popescu, pe parcela Calea Victoriei 109, este anterior anului1899. În 1965, arhitectul Horia Teodoru, preşedintele Comisiei Direcţiei MonumentelorIstorice, analizând propunerea demolării clădirii grajdurilor Palatului Ştirbeyafirma: „Arhitectura grajdurilor şi a remizei reprezintă unicat în Bucureşti şiare deci importanţa sa ca tip de construcţie civilă, facând parte integrantădin ansamblu. Clădirea grajdurilor trebuie păstrată”. Dacă anexele au reuşit săscape sub comunişti, capitalismul original românesc le-a distrus. Cu acte înregulă, pentru că directorul DCCPCN-MB, Ştefan Damian,afirma, după demolarea de la sfârşitul anului 2008: “Beneficiarul a venit custudii istorice, prin care a demonstrat că imobilele nu sunt valoroase” şi căceea ce s-a demolat „erau nişte betoane turnate otova”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-04-10

Mai multe imagini:
Proprietarul unui monument istoric caută pretexte în războiul cu Ministerului Culturii pentru a nu fi acuzat de deteriorarea obiectivului cultural. Palatului Ştirbey se degradează pe zi ce trece
zoom
Proprietarul unui monument istoric caută pretexte în războiul cu Ministerului Culturii pentru a nu fi acuzat de deteriorarea obiectivului cultural. Palatului Ştirbey se degradează pe zi ce trece
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

ANGELA
17 Iul 2010

Cele cinci asociatii civice au ca obiect de activitate blocarea oricaror initiative care nu convin ministrului Hunor sau altor ministri care le promit marea cu sarea. Un fel de garda pretoriana care e gata sa sustina orice si sa faca orice,doar-doar mai primesc niste arginti in plus. Santajeaza,ies in strada,dau comunicate,orice numai sa nu le pui sa vina intr-adevar cu idei constructive pentru Bucuresti.Si mai au si nerusinarea sa isi faca publicitate pe spezele celor care au proiecte pt oras.
BUCURESTEANCA
19 Iul 2010

Mai...individo ! Tu esti romanca ? Analfabeta, nu esti ca vad ca stii sa scrii, dar de-a locului sigur nu esti. Dar daca ai stat o vreme in Bucuresti, nu ai vazut ce s-a ales de orasul asta din cauza voastra, a asa zisilor dezvoltatori imobiliari? Ai auzit de sistematzare ? Ai interes tu, nu O.N.G-isti. Ai interes sa trintesti pe unde se nimereste paralelipipede imbecile , gen oroarea de linga biserica Sf. Iosif, ca sa speculati voi apoi cit mai multe spatii, de vinzare, de inchiriere.
BUCURESTEANCA
19 Iul 2010

Si sa mai stiti ceva, voi analfabetilor in ale culturii si spiritului, O.N.G-isti au ca obiect de activitate BUNUL SIMT in dezvoltarea si pastrarea orasului. Suntem ca oras, in coada obiectivelor turistice datorita uriteniei la care a ajuns Bucurestiul prin interventia voastra a speculantiilor care de abia aveti un liceu facut ca gisca in apa curgatoare

Adauga un comentariu

Random image