2016-12-06 21:55

EVENIMENT


România iese din recesiune, dar rămâne în criză. Populaţia nu va simţi relansarea economică în lunile următoare

 |  16:14
România iese din recesiune, dar rămâne în criză. Populaţia nu va simţi relansarea economică în lunile următoare
România va ieşi dinrecesiune la finele lunii martie, creşterea economică va urma o traiectorieascendentă de la un trimestru la altul, iar populaţia va simţi că situaţia s-aîmbunătăţit până la jumătatea acestui an, a declarat şeful misiunii FMI înRomânia, Jeffrey Franks. Analiştii contrazic însă afirmaţiile făcute dereprezentantul FMI.

"Existăîntotdeauna un grad de incertitudine şi nu ştiu exact care va fi cifra de lasfârşitul primului trimestru, dar cred că indicatorii privind economia Românieisunt aproape universal pozitivi. Există şi unele excepţii, dar dacă ne uităm laproducţia industrială, creşterea este foarte robustă, iar evoluţiaexporturilor, de asemenea, foarte pozitivă. Chiar şi cele negative, precumvânzările din retail, sunt mai puţin negative decât erau, iar indicatori precumîncrederea consumatorului s-au îmbunătăţit", a adăugat Franks. El a arătatcă indicatorii s-au îmbunătăţit constant în primul trimestru şi se aşteaptă lao creştere modestă a economiei după primele trei luni ale anului.

Pentrua ieşi tehnic din recesiune, economia unei ţări trebuie să înregistrezecreşteri în două trimestre consecutive. În ultimul trimestru al anului trecut,economia a crescut cu 0,1% faţă de cel anterior. "Mă aştept ca avansuleconomiei să crească gradual pe parcursul anului 2011. Creşterea din fiecaretrimestru va fi, în medie, ceva mai puternică decât în trimestrele anterioare,astfel încât să putem intra în anul 2012 cu o creştere destul de robustă",a continuat Franks.

Şipremierul Emil Boc a declarat la mijlocul lunii februarie că sunt semne căRomânia va ieşi oficial din recesiune la sfârşitul lunii martie. Guvernul şiFMI estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%.

Întrebatcând vor fi sesizate de către populaţie efectele creşterii economice, oficialulFMI a arătat că există o diferenţă în timp de la prezentarea datelor statisticepână la momentul percepţiei publice că situaţia s-a îmbunătăţit.

"Aşspune că până în a doua jumătate a anului veţi vedea că o persoană obişnuităîşi va da seamă că lucrurile s-au îmbunătăţit", a mai spus Franks.

Franks: Ce a fost mairău din criză a trecut

„Sunt,totuşi, anumite măsuri care trebuie luate de Guvern în continuare, dar, înansamblu, avem un scenariu pozitiv pentru anii care urmează”, a apreciat JeffreyFranks.

DeşiRomânia este printre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, oficialul FMIcrede că economia are şanse să crească în viitor mai rapid decât media UE, ceeace va ajuta ţara să recuperere din decalajul faţă de standardul de viaţă dinstatele membre mai bogate.

"Trebuiesă recunoaştem, totuşi, că nu a fost făcută toată munca. Există în continuare eforturimajore pentru a continua procesul de reforme structurale, astfel încât Româniasă beneficieze de avantajul potenţialului de creştere economică", a maispus Franks. "Trebuie să continuăm procesuldeconsolidarefiscală pentru ca România să-şi îndeplieascăobligaţiile de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2012.Greutăţile cele mai importante au fost depăşite prin măsurile dure dejaadoptate. Vom completa acest proces acordând atenţie acelor limitări care stauîn calea creşterii economice", a continuat oficialul FMI.

Ela arătat că una dintre aceste limitări este absorbţia fondurilor europene, careare ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii, a sistemului de educaţie şi altezone care susţin creşterea economică.

"Înmomentul de faţă, cheltuiala publică este infestată de ineficienţă şi sub 3%din suma de 19 miliarde de euro pusă la dispoziţia României pentru fonduristructurale este utilizată. Trebuie să ne asigurămcă România va beneficia cât se poate de mult de aceste foduri", a spusFranks.

În ceea ce priveşte actualul acord, care se încheie pe 30martie, Jeffrey Franks spune că au fost atinse trei mari obiective, respecivcorectarea unor dezechilibre la nivel macroeconomic, începerea procesului dereformă şi evitarea unei crize bancare.

Blănculescu: “Nu putem discuta de ieşire din recesiune la sfârşitul luimartie”

Analistulfinanciar şi fostul ministru al controlului, Ionel Blănculescu, a declarat pentruziarul nostru că “publicul trebuie să înţeleagă diferenţa dintre recesiune şicriză. Criza este gripa, iar recesiunea este febra. Domnul Franks foloseşte odefiniţie empirică a recesiunii, lansată prin anii ’60. Acesta ar fi că orecesiune se manifestă după două trimestre de scăderi consecutive. De aici, acesta extrapolează că două trimestre de creştere economicăînseamnă ieşirea din criză. Toate acestea sunt o făcătură. Gestul lui Franks de adeclara că ieşim din recesiune la sfârşitul lunii îl deprofesionalizează. Ieşirese face pe baza unei analize amănunţite a mai multor indicatori macroeconomici.Este o abordare partinică din partea lui Franks. Nu putem discuta despre ieşire din recesiune la sfârşitul lui martie”, aafirmat analistul.

BNR va lua măsurilede politică monetară necesare pentru reducerea inflaţiei

"Motivelepentru care inflaţia din ultime două luni a fost peste aşteptări nu au avutlegătură cu BNR, au legătură cu evoluţia comerţului internaţional, în specialcu preţurile la alimente, petrol şi energie. Acestea au urcat mai mult decâts-a anticipat", a declarat Jeffrey Franks. "Ne aşteptăm ca trendulinflaţiei să fie descrescător pe parcursul anului 2011", a continuatoficialul FMI. Franks a adăugat că este prematur pentru a spune dacă BNRvarata ţinta de inflaţie şi în 2011, pentru al cincilea an consecutiv,menţionând că este mai important trendul de scădere a preţurilor înregistrat înultimii 10-15 ani.

ViceguvernatorulBNR Cristian Popa a declarat, în urmă cu două săptămâni, că prognoza privindevoluţia inflaţiei pe parcursul unui an nu se poate face pe baza datelorpublicate într-o lună sau două şi trebuie văzut dacă riscurile în legătură cualimentele şi combustibilii persistă sau se temperează. Inflaţia anuală a urcat de la 6,99% în ianuarie la 7,6% în februarie,depăşind estimările analiştilor, după cerata lunară s-a situat la 0,77%ca urmare a scumpirii alimentelor.

Franks: Aprecierealeului este un vot de încredere dat de investitorii străini

"Cred că aprecierea leului din ultima vreme a fost determinatăde un val de încredere faţă de România. În prezent există anumite fluxuri de capitalcare mai degrabă sunt orientate către interior decât din ţară către exterior.Presiunea pe aprecierea unei monede este, de obicei, un vot de încredere dat deinvestitori în ţara respectivă", a afirmat oficialul FMI. Cursul dereferinţă anunţat vineri de BNR, de 4,0881 lei/euro, este cel mai redus dinultimele 12 luni. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat, miercuri,căaprecierea leului este determinată de piaţăşi corespundefundamentelor economice, contribuind la controlul inflaţiei. Guvernatorul BNR,Mugur Isărescu, a declarat recent că modificări de până la 3-4% ale cursului deschimb "nu trebuie băgate în seamă" şi nu ar trebui să se vadăimediat în preţuri. Leul a urmat un trend de apreciere de la începutul acestuian faţă de euro, câştigând 4,2% faţă de moneda europeană.

InstitutulNaţional de Statistică va prezenta pe 13 mai evoluţia Produsului Intern Brut înprimul trimestru din acest an.

Board-ulFMI a aprobat, vineri, cea de-a şaptea şi ultima evaluarea acorduluistand-by cu România, bazată pe îndeplinirea obiectivelor stabilite pentruultimul trimestru al anului trecut, precum şi termenii viitoarei înţelegeri, detip preventiv, care începe la 31 martie.

Guvernuls-a angajat în faţa FMI, prin scrisoarea de intenţie, că va continua şi anulviitor politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime,pentru un deficit de 3%, şi că sistemul alocaţiilor de încălzire va fi schimbatpână la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu veniturireduse. De asemenea, vor fi desfiinţate 5.700 de paturi de spital, listamedicamentelor compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită, Metrorex şiRATB vor majora tarifele pesteratainflaţiei, câteva companii dinsectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania Naţională a HuileiPetroşani, cel mai mare datornic la bugetul de stat, şi producătorul de energieTermoelectrica vor lichida activele neviabile.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-11-24

Mai multe imagini:
România iese din recesiune, dar rămâne în criză. Populaţia nu va simţi relansarea economică în lunile următoare
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image