2016-12-06 14:31

EVENIMENT


Salvarea programului „Cornul şi laptele” ar putea veni de la produsele UHT

 |  18:36
Salvarea programului „Cornul şi laptele” ar putea veni de la produsele UHT

Fără nici un fel de îndoială, programulguvernamental „Cornul şi laptele” este deosebit de important şi benefic pentrucopii, şcolari şi preşcolari, nu degeaba acesta rezistă în Uniunea Europeană de30 de ani. Cu toate acestea, se dovedeşte a fi administrat defectuos, pentru că,aşa cum precizam într-un articol precedent, se irosesc circa 100 de milioane dela bugetul statului pe produse care, în proporţie de 80%, sunt cel puţin slabecalitativ. Din acest punct de vedere, alternativa cea mai viabilă estefolosirea laptelui ultrapasteurizat (UHT), care ar putea aduce la bugetulstatului economii semnificative, în această perioadă de criză. Asupra avantajelorşi calităţilor acestuia vom insista astăzi, prezentând şi opinii autorizate aleunor specialişti de la institute străine.

Trebuieprecizat că programul „Cornul şi laptele” este benefic atâtpentru copii, cât şi pentru industria laptelui din România, ţinând cont că 5.000de fermieri români au produs lapte în valoare de 70 milioane de euro pentruprogram, numai în anul 2008. Valoarea totală a programului în cadrul pieţeilaptelui este de 7%, respectiv 72 milioane de litri de lapte, din care 14 milioanede euro sunt atraşi anual din fonduri europene nerambursabile. Se ştie că, pentrualimentaţia echilibrată şi sănătoasă a copiilor, consumul de lapte esteesenţial, iar din punct de vedere nutriţional, sanitar şi igienic, laptele UHT răspunde cel mai bine acestei necesităţi.

Laptele pasteurizat necesită condiţii speciale de păstrare

Potrivit unei cercetări efectuate, în luna martie aanului 2009 de institutul de sondare a opiniei publice IMAS, mulţi furnizorilivrează, din cauza posibilităţilor tehnice şi materiale scăzute, brânză topită,în ciuda faptului că legislaţia privind programul guvernamental nu permite acordareade produse lactate, altele decât laptele, într-un procent mai mare de 33% din total.În sprijinul acestor prevederi stă şi ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1563/2008, care recomandă neacordarea brânzei topite şcolarilor şi preşcolarilor.În ciuda acestor norme, multe şcoli încă oferă brânză topită într-o proporţiemai mare decât cea prevăzută de cadrul normativ: în zona rurală, 58,3% dincazuri, iar în zona urbană, 45,2% din cazuri, aşa cum rezultă din cercetareaIMAS.

Pede altă parte, folosirea laptelui UHT determină reducerea costurilor de administrarela nivelul şcolilor şi la nivel de program. În plus, unul dintre cele maiimportante aspecte este posibilitatea păstrării la temperatura ambiantă alaptelui UHT, ceea ce înseamnă transporturi mai puţin frecvente, mai ales în zoneleizolate şi mult îndepărtate de furnizor. Se reduce astfel timpul consumat de unităţileşcolare pentru îndeplinirea formalităţilor de recepţie (livrările pot fi mairare), dar şi impactul programului asupra mediului înconjurător (mai puţineemisii nocive eliberate în atmosferă). Cercetarea efectuată de IMAS arată că încazul laptelui pasteurizat livrările sunt zilnice în 74% din cazuri în mediul urbanşi în 17% din cazuri în cel rural, unde laptele pasteurizat se livrează de 2ori pe săptămână în 46% din cazuri. Se evită astfel cazurile extrem denumeroase în care acest tip de lapte se strică, din cauza lipsei condiţiilor depăstrare în şcoli.

Nu mai puţin important este faptul că ambalajullaptelui pasteurizat (paharele din plastic) nu este la fel de igienic precumambalajul laptelui UHT. Acesta este livrat împreună cu un pai sigilat, în timpce laptele pasteurizat trebuie consumat prin contact direct cu paharul dinplastic. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor este esenţial ca laptele să fieambalat aseptic şi consumat în aşa fel încât să se evite recontaminarea lui. Esteştiut faptul că lapteleUHT nu necesită refrigerarea continuă, de la fabrică pânăla consum, iar şcolile îl pot depozita la temperatura camerei. În mediul urban7% dintre şcoli nu dispun de suficiente camere frigorifice sau frigidere pentrupăstrarea corespunzătoare a laptelui pasteurizat, de aceea riscul ca acesta săse consume alterat este destul de mare, potrivit aceleiaşi cercetări realizatede IMAS.

Laptele UHT are o valabilitate de 120 de zile

Pe de altă parte, din cauza termenului de valabilitatescurt (8-10 zile), loturile de producţie de lapte pasteurizat sunt disponibilemai puţin timp pentru controlul sanitar al autorităţilor competente, spredeosebire de valabilitateaîndelungată a laptelui UHT (120 de zile)carear permite astfel un control riguros al prezenţeibacteriilor şi viruşilor înainte de livrarea către şcoli.

Din punct de vedere al sănătăţii, laptele UHT este maisigur pentru consum decât laptele pasteurizat. Conform studiilor despecialitate, întocmite de Federal Dairy Research Center – Kiel, tratamentulUHT inactivează toate bacteriile periculoase pentru consumul uman (inclusivClostridium Botulinum, Brucella şi alte bacterii sub formă de spori, rezistentela tratamentul termic), în timp ce laptele pasteurizat distruge doar bacteriilevegetative. În plus, datorită ambalajului robust şi aseptic, laptele UHT esteprotejat mai bine împotriva recontaminării.

Consumul lichidelor reci în exces, aşa cum este cazullaptelui pasteurizat, poate provoca tulburări ale funcţionalităţii esofagului, alestomacului sau ale inimii. Aceste probleme pot să apară mai ales la copiii miciîn timpul perioadelor calde. Laptele UHT poate fi păstrat şi consumat letemperatura camerei, deci riscul îmbolnăvirii din acest motiv nu există.

Din punct de vedere nutriţional, lapteleUHT este superior laptelui pasteurizat, întrucât ambalajulaseptic de carton previne accesul luminii şi oxigenului, reţinând mai bine vitaminele,proteinele, aminoacizii şi acizii graşi esenţiali (acidul linoleic şi acidul linolenic).Tratamentul UHT îmbunătăţeşte de asemenea digestibilitatea proteinei din zer. Studiilearată că rata de pierdere a substanţelor nutritive ale laptelui este mult maimare pentru ambalajele din plastic, decât pentru cele din carton.

Guvernul ar avea soluţii, mai trebuie doar aplicate

Pentru menţinerea şi asigurarea stării de sănătate acopiilor se impune distribuirea unor produse cu o calitate superioară,provenite din unităţi de producţie care îndeplinesc standardele europene defuncţionare şi care să nu prezinte condiţii speciale de distribuire saudepozitare. Chiar dacă laptele UHT presupune costuri de

producţie mai mari decât cele aferente celorlaltetipuri de lapte, cheltuielile logistice (depozitare şi distribuire) sunt multmai mici, întrucât laptele UHT poate fi păstrat la temperatura mediului ambianto lungă perioadă de timp, fără a fi necesare condiţii speciale de temperatură.

În ce priveşte acordarea de ajutoare comunitare pentrufurnizarea laptelui în şcoli, în temeiul Regulamentului Consiliului (CE)nr. 1234/2007, gradul de absorbţie al

fondurilor comunitare este foarte redus, în anul 2009 fiindcereri numai pentru 10 milioane de euro din totalul sumelor alocate României deaproximativ 20 milioane de euro. Aceasta pentru că laptele distribuit nuîndeplinea condiţiile de calitate pentru a fi acceptat la finanţare.

Înaintea modificării legislaţiei (a OUG 96/2002 cu HG 714/2008)licitaţiile separate pentru produsul lactat şi pentru produsul de panificaţieşi organizate centralizat, la nivelul judeţelor, respectiv ale sectoarelormunicipiului Bucureşti au condus la obţinerea unor preţuri mai competitive,lucru explicabil atât prin faptul că la volume mai mari sunt acceptate marjemai mici şi implicit preţuri mai mici, cât şi în considerarea faptului căproducătorii de produse lactate sunt diferiţi de producătorii de produse de panificaţie,iar oferirea celor două produse la pachet înseamnă pentru ofertant un cost mai marepentru achiziţia produsului pe care nu-l produce. Având în vedere oportunitateaorganizării unor licitaţii separate, este necesar ca şi limita valorii maximesă fie stabilită separat pentru produsul lactat şi pentru produsul depanificaţie. Având în vedere costurile specifice ale produselor şi serviciiloraferente, limita maximă pentru produsul lactat este de 0,89 lei, iar pentruprodusul de panificaţie de 0,45 lei.

Adoptarea unor măsuri guvernamentale adecvate va aveaun efect pozitiv asupra bugetului general consolidat întrucât, prin impunerea obligativităţiidistribuirii numai a laptelui conform standardelor europene, se creează premiselepentru accesarea fondurilor comunitare acordate. Pentru că UE nu acordă ajutorpentru distribuirea laptelui neconform, România trebuie să asigure anual de labugetul de stat o sumă suplimentară de aproximativ 10 milioane de euro.

Analiză ştiinţifică. Directorul unui institut de cercetare german aexplicat avantajele consumului de lapte ultrapasteurizat

Profesorul Walther Heeschen, director al Federal DairyResearch Center din Kiel, a explicat, în cadrul unui interviu, avantajeletehnologiei procesării şi consumului de lapte ultrapasteurizat (UHT).

Potrivit lui Heeschen, laptele tratat UHT este privitca un produs comercial, steril, ce poate fi păstrat la temperaturile mediului,pentru mai multe luni. Condiţiile de timp/temperatură pentru laptele UHT suntdefinite (de ex. în UE) ca fiind minim 135° C, pentru nu mai puţin de osecundă, cu scopul de a distruge toate microorganismele dăunătoare, reziduale,inclusiv sporii acestora, folosind recipiente aseptice şi opace, astfel încât schimbărilechimice, fizice şi organoleptice să fie minime. În urma testării de probealeatorii, ar trebui să nu se observe nici o deteriorare după stocarea într-unrecipient, la 30° C, pentru 15 zile. Dacă este necesar, pot fi păstrate într-unrecipient închis probe pentru încă 7 zile la temperatura de 55° C, pentru aurmări eventuala prezenţă a microorganismele termofilice. Principalele avantajeale laptelui UHT sunt siguranţa, termenul de valabilitate şi distribuţiafacilă.

În anii următori, se aşteaptă o creştere a volumuluide lapte procesat în Europa Centrală şi de Est şi, în particular, în statelenoi membre ale UE. În ţările în curs de dezvoltare, spectrul de avantaje acomercializării produselor sterile, ca laptele UHT, este foarte larg:siguranţă, disponibilitate, termen mare de valabilitate la temperatura mediuluiambiant, canale de distribuţie simple, nu este necesară asigurarea capacităţilorde refrigerare, valoare nutriţională ridicată.

Creşterea ponderii pe piaţă a produselor comercialesterile, precum laptele UHT, ar trebui puternic sprijinită în tările în curs dedezvoltare, având în vedere aspecte precum igiena, siguranţa şi calitatea, şi ,mai ales, factorii nutriţionali. Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, nuexistă motive pentru a recomanda în aceste ţări consumul de lapte pasteurizatsau chiar de lapte crud, datorită posibilelor implicaţii referitoare lasiguranţă, distribuţie, depozitare şi răcire. Cele mai importante avantaje aletehnologiei UHT, comparativ cu pasteurizarea, sunt evidente: siguranţaprodusului - neîntrecută de altă tehnologie, termen de valabilitate mare la temperaturamediului ambiant, disponibilitate continuă, distribuţie facilă şi valoarenutriţională ridicată cu consecinţe în distribuire şi depozitare uşoară.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-07-28

Mai multe imagini:
Salvarea programului „Cornul şi laptele” ar putea veni de la produsele UHT
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image