2016-12-07 16:33

EVENIMENT


Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, susţine că s-a furat ca în codru din banii de diguri. Avertizare Cod roşu de la Curtea de Conturi

 |  18:04
Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, susţine că s-a furat ca în codru din banii de diguri. Avertizare Cod roşu de la Curtea de Conturi

Secretarulde stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, a declarat, ieri, la RâmnicuVâlcea, că va face public un raport “devastator” al Curţii de Conturi carearată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furatca în codru". În Raportul anual pe anul 2008, controlorii CCR audescoperit, într-adevăr, multe nereguli în ce priveşte activitatea degospodărire a apelor, dar şi cheltuielile şi alocarea de fonduri pentrurealizarea sau repararea unor diguri.

ValentinIliescu se întreabă de ce Curtea de Conturi nu face public acest raport, deşi,pe site-ul instituţiei, este publicat deja un astfel de document cu privire lacontroalele realizate în 2008 la instituţiile de stat. „Nu înţeleg de ce Curteade Conturi ţine sub fund acest document legat de modul în care aufostcheltuiţi, în 2008, banii pentru asemenea intervenţii, caurmare ainundaţiilor din acel an,ca urmare a deciziilor luate ulterior, deconstruirea unor diguri care să protejeze localităţile şi populaţia”. Secretarulde stat spune că „este un raport devastatorcare evidenţiază, negru pealb, cu subiect şi predicat, că s-a furat ca în codru şi că s-au alocat banipentru localităţi în care nu trece nici un râu”. "Amintrat înposesia acelui raport, iarsăptămâna viitoare voi încerca să îl prezint şipublic, pentru că el evidenţiazăşi o situaţie globală despre care multălume a uitat sau nu mai vrea să îşi aducă aminte, dar care nu poate fitrecutăcu vederea, dar şi că, atunci când România nu mai avea resurse,s-au cheltuit foarte mulţi bani. S-asupralicitat în tot ce înseamnăevaluarea acelor lucrări, cu efecte destul de modeste, în ce priveşte protecţiaacelor localităţi, a culturilor agricole, şi a vieţilor omeneşti”, a precizat ValentinIliescu.

Secretarulde stat pentru relaţia cu Parlamentul a subliniat că acest raport face referirela mai multe localităţi din ţară, inclusiv la judeţul Vâlcea. Iliescu a maideclarat că, în acest context, banii pentru lucrări hidrotehnice trebuie să fieacordaţi cu prioritate: “Eu cred că chiar la rectificarea bugetului pe 2010este necesarca investiţiile în diguri, în lucrări hidrotehnice, ar trebuisă fie pe prima poziţie şi apoi cele pentru drumuri, şosele, autostrăzi. Pentrucă aceste lucruri, dacă sunt amânate,pot genera în continuarecaseinundate, oameni care îşi pierd viaţa”, a mai spus Valentin Iliescu.

Lucrări de regularizare neînregistrate

Potrivit Raportului public pe anul 2008 al Curţii deConturi, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) nu a înregistrat înpatrimoniul public al statului lucrări de regularizare împotriva inundaţiilorîn valoare totală de 190.401.000 lei (aproximativ 50 de milioane de euro). Deasemenea, s-a mai constatat „neautorizarea din punctul de vedere alfuncţionării în siguranţă a unui număr de 17 baraje”. Controlul Curţii deConturi a mai stabilit „funcţionarea, în anul 2007, fără a avea autorizaţii demediu, a unui număr de 832 de balastiere care au extras cantitatea totală de10.911 mii mc de nisip şi pietriş dinalbiile cursurilor de apă, iar în anul 2008, a unui număr de 946 de balastierecare au extras cantitatea totală de 12.016 mii mc de nisip şi pietriş din albiile cursurilor de apă”.

Exploatarea albiilor râurilor

Pe de altă parte, au existat „neconcordanţe întrecantităţile de nisipuri şi pietrişuri raportate Administraţiei Naţionale ApeleRomâne de către unii agenţi economici deţinători de balastiere şi celeraportate Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale”. Astfel, cantităţile denisipuri şi pietrişuri raportate Administraţiei Naţionale Apele Române de cătreunii agenţi economici au fost mai mici cu 9.865 mii mc în valoare de 38.581 miilei, din care, în anul 2007, cu cantitatea de 4.512 mii mc, în sumă de 17.275mii lei, iar în anul 2008, cu cantitatea de 5.353 mii mc, în sumă de 21.306 miilei”. În plus, potrivit raportului, la capitolul privind activitatea ANAR, aufost constatate şi alte abateri: „S-au exploatat cantităţi de agregate minerale(nisip şi pietriş) mai mari decât cele menţionate în autorizaţii/contracte; s-auefectuat exploatări de agregate minerale în afara termenului de valabilitate aautorizaţiei de gospodărire a apelor; nu s-au întocmit lunar procesele-verbalede recepţie referitoare la cantităţile de agregate minerale exploatate; nu s-aurealizat veniturile cuvenite în cuantumul real şi la termen, ca urmare anefacturării cantităţilor de agregate minerale; nu s-a procedat în toatecazurile la calcularea, facturarea şi încasarea de penalităţi de întârziere la abonamentelede utilizare/exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor încheiate cu toţibeneficiarii de autorizaţii de gospodărire a apelor; s-au exploatat agregateminerale (nisip şi pietriş) fără obţinerea autorizaţiei de gospodărire aapelor; s-au exploatat agregate minerale (nisip şi pietriş) de către agenţieconomici fără licenţă sau permis de exploatare, eliberate de Agenţia Naţionalăpentru Resurse Minerale”.

Cheltuieli şi plăţi nelegale

Curtea de Conturi a mai descoperit, în urmacontrolului efectuat la ANAR, „angajarea nelegală, prin contractele de achiziţiipublice încheiate de către Direcţia de ape, a unor valori mai mari decâtvalorile estimate pentru realizarea obiectului acestor contracte, fapt ce acondus la lichidarea, ordonanţarea şi plata necuvenită a sumei de 116 mii de leidin contul de alocaţii bugetare pentru investiţii acordate de la bugetul destat în anii 2007 şi 2008, ca urmare a nerespectării condiţiilor de legalitate şiregularitate, şi la prejudicierea fondurilor publice din care aceste sume aufost acordate (Direcţia Apelor Banat)”. Totodată, au fost efectuate „cheltuielinelegale în sumă de 301 mii de lei, prin acceptarea la plată a unor facturicare

conţineau cantităţi de lucrări de construcţii mai maridecât cele real executate (majorări de întârziere calculate în sumă de 22 mii delei) şi 192 mii de lei, contravaloarea cheltuielilor nelegale cu bunuri şiservicii (Direcţia Apelor Argeş Vedea)”. De asemenea, au fost efectuate„plăţi nelegale în sumă de 266,55 mii de lei, din care din fonduri alocatepentru investiţii de la bugetul statului 234,29 mii de lei şi din venituriproprii 32,25 mii de lei (Direcţia Apelor Mureş)”.

Dig prăbuşit pe Dunăre

Într-un capitol privind activitatea Agenţiei Naţionalepentru Îmbunătăţiri Funciare, Curtea de Conturi a constatat „acceptarea laplată a unor lucrări de reabilitare, decolmatare canale de irigaţii, precum şide reparaţii, neefectuate de antreprenorii de investiţii, SucursalaTeritorială Dunăre - Olt şi Sucursala Someş - Criş Oradea”, precum şi „plata unor lucrări pentru decolmatarea canalelor în baza unor situaţiide lucrări în care preţurile/mc, tarifele şi cotele calculate au fost mai maridecât cele din contractele de lucrări şi decât cele reale, fapt ce a generat

prejudicii la: Sucursalele Teritoriale Dunăre - OltDolj, Someş - Criş Oradea, Tisa - Someş Cluj, Mureş - Olt Inferior Timiş”. Deasemenea, a fost descoperită o „plată nelegală pentru unele lucrări deinvestiţii, facturate şi achitate, dar neexecutate la: Sucursala TeritorialăOlt -Argeş Giurgiu - la obiectivul „Reabilitarea lucrărilor de desecare înincinta îndiguită Vedea - Pietroşani” şi la

Sucursala Someş - Criş Oradea Bihor”. Totodată, potrivit raportului, au fost plătite „cheltuieli deinvestiţii în baza unor situaţii de lucrări în care au fost incluse materialeîn cantităţi mai mari decât cele din devizele de lucrări şi decât cele reale laSucursala Someş - Criş Oradea”. Pe de altă parte, controloriifinanciari au constatat „neînregistrarea în evidenţa contabilă a sumelorreprezentând distrugeri ale unor diguri la Dunăre, provocate din neglijenţaunor prestatori de servicii pentru întreţinerea şi repararea sistemelor deirigaţii. La Sucursala Teritorială Dunăre - Olt Dolj s-au produs pagube, caurmare a prăbuşirii unei suprafeţe de 4.500 mp din digul de la Dunăre, din vinasocietăţii care efectua lucrări de întreţinere şi reparaţii la sistemul deirigaţii”.

Hidrologii menţin avertizările de inundaţii pe Dunăre

Hidrologiimenţin avertizările de Codul roşu pe Dunăre la Brăila şi de Codul portocaliu pesectorul Cernavodă-Tulcea, aferent judeţelor Galaţi, Brăila, Constanţa şiTulcea, în intervalul 11-12 iulie, iar între 12 şi 14 iulie Codul portocaliu pesectorul Brăila-Galaţi şi la Tulcea. Institutul Naţional de Hidrologie şiGospodărire a Apelor (INHGA) a anunţat, ieri, într-un comunicat de presă,menţinerea nivelurilor peste cotele de pericol, inundaţie şi atenţie, din cauzapropagării viiturii formate anterior. Având în vedere situaţia hidrologicăactuală, prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării,amonte de intrarea în ţară (Baziaş), precum şi exploatarea SistemuluiHidroenergetic Porţile de Fier, hidrologii menţin Codul roşu, în intervalul de11-12 iulie, pe Dunăre, la Brăila. De asemenea, se menţine Codul portocaliu, înintervalul 11-12 iulie, pe Dunăre, pe sectorul Cernavodă-Tulcea, aferentjudeţelor Galaţi, Brăila, Constanţa şi Tulcea şi în intervalul 12-14 iulie pesectorul Brăila-Galaţi şi la Tulcea, aferente judeţelor Brăila, Galaţi şiTulcea.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-03-07



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image