2016-12-09 10:00

EVENIMENT


Şeful barourilor paralele, despăgubit de stat. Curtea de Apel Bucureşti a decis ca statul român să-i dea lui Pompiliu Bota 5.000 de euro daune pentru cei doi ani de detenţie

 |  18:50
Şeful barourilor paralele, despăgubit de stat. Curtea de Apel Bucureşti a decis ca statul român să-i dea lui Pompiliu Bota 5.000 de euro daune pentru cei doi ani de detenţie

Curteade Apel Bucureşti a decis ca statul român să-i plătească lui Pompiliu Bota sumade 5.000 de euro, reprezentând daune morale pentru perioada de doi ani câtacesta a fost închis pentru evaziune fiscală, în baza unei sentinţe a instanţeisupreme.Decizia a fost luată vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, şi poate fi atacatăcu recurs.

Înacest proces, Pompiliu Bota, fondatorul Baroului Constituţional, a cerut castatul român să-i plătească daune morale pentru perioada în care a fost închis.

Dealtfel, Bota a câştigat, în noiembrie 2008, suma de 16.000 de euro într-unproces împotriva statului român la CEDO, unde a reclamat faptul că, deşi fuseseachitat definitiv pentru o evaziune fiscală, în urma unui recurs în anulare, afost, totuşi, condamnat. Magistraţii CEDO au decis că recursul înanulare a fost, practic, un "apel deghizat" şi că instanţa nu adispus corect atunci când a casat achitarea definitivă obţinută de PompiliuBota, apreciind în unanimitate că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la unproces corect, dar şi dreptul la protejarea proprietăţii. Astfel, judecătorii CEDO au hotărât ca Pompiliu Bota să primească14.000 de euro cu titlu de daune materiale şi 2.000 de euro cu titlu de daunemorale de la statul român.

Cinci magistraţi şiun poliţist, buni de plată

PompiliuBota a sesizat, în luna martie 2009, Curtea de Conturi pentru ca statul românsă recupereze de la cinci magistraţi şi un poliţist, care s-au ocupat dedosarul în care era condamnat de evaziune fiscală, suma pe care i-a plătit-o înurma unei hotărâri a CEDO. Pompiliu Bota a declarat, atunci, într-o conferinţăde presă, că a trimis o scrisoare Curţii de Conturi a României, în care cereaca statul să recupereze cei 64.000 de euro, cât estimează că a pierdut statulromân când i-a plătit despăgubirile stabilite de Curtea Europeană a DrepturilorOmului (CEDO). Astfel, cei de la care ar trebui recuperaţi aceşti bani suntpoliţistul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, Dumitru LiviuGabriel, procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Dorel Herban,fostul procuror al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie (Parchetul ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie - n.r.), Tănase Joiţa, şi judecătorii CurţiiSupreme de Justiţie (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) Sanda-ConstanţaHaiduc, Nineta Anghelina şi Victor Paşca Cameniţa, care l-au condamnat, în2003, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentruevaziune fiscală.

Arestat în 1998, achitat în 2009

Bota a fost arestat pentru evaziune fiscală în 23ianuarie 1998. El a fost însă achitat, decizia penală definitivă fiind dată în25 mai 2000 de instanţa Curţii de Apel Alba Iulia. La 28 noiembrie2001, prin decizia irevocabilă nr. 5440, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(ÎCCJ) a condamnat Statul Român să-i plătească lui Bota 500.000.000 lei cutitlu de daune morale pentru că fusese arestat pe nedrept 69 de zile. În 21ianuarie 2003, ÎCCJ a desfiinţat hotărârile definitive de achitare şi l-acondamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, prin decizia nr.253. La 4 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cazul Bota vsRomânia - M. Of. nr. 337 din 20 mai 2009) a condamnat Statul Român la plata a16.000 de euro pentru că lui Bota i s-au desfiinţat hotărârile definitive deachitare şi despăgubire. Prin decizia penală definitivă nr. 510 din 22 iunie2009, completul de 9 judecători al ÎCCJ a admis cererea de revizuire şi adesfiinţat decizia penală definitivă de condamnare nr. 253 din 21 ianuarie2003.

Şeful BarouluiConstituţional, judecat pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat

PompiliuBota a fost trimis în judecată, în aprilie 2007, de procurorii Parchetului General,sub acuzaţia de exercitare fără drept a unei profesii. Potrivit rechizitoriului,începândcu anul 2002,Pompiliu Botaa făcut demersuri de înfiinţareadouă asociaţii- "Bonis Potra" Deva şi "FigaroPotra" Alba Iulia, precum şi a unei filiale cu personalitate juridică, înjudeţul Gorj, a celei din urmă asociaţii, care au emishotărâriprincares-a dispus înfiinţarea de barouri. De asemenea, spunprocurorii,Pompiliu Bota şi-a asumat calitatea de avocat, sens în care aacordat consultaţie juridică, asistenţă şi reprezentare la negociere, cereri deexcepţii ridicate în şedinţă publică, cu încălcarea normelor legale în vigoare,fără a avea un drept valabil şi efectiv de a profesa avocatura, nefiind înscrisîn nici un barou sau tablou al avocaţilor.

Înbaza hotărârilor asociaţiilor non-profit menţionate, au fost înfiinţatestructuri asociative care au conferit membrilor calitatea de avocat. Fenomenula debutat pe raza judeţului Hunedoara, prin iniţiativa lui PompiliuBota, şis-a întins ulterior la nivelul întregii ţări. Aceste structuri au fostautodenumite barouri, însă ele nici nu s-au asociat cu şi nici nu s-au afiliatla cele deja existente, care purtau aceeaşi denumire. Pe baza materialuluiprobator, procurorii au stabilit că activitatea desfăşurată dePompiliuBotaîn exercitarea profesiei de avocat intră în sferailicitului penal, acesta asigurând, în perioada 26 iunie 2004 - decembrie 2006,consultanţă juridică, asistenţă şi reprezentare pentruopt persoane,deşiLegea 255/2004prevedeexistenţa la nivel naţionala uneisingure structuri care să aibă ca obiect de activitate desfăşurarea în cadruorganizat a calităţii de avocat, respectiv Uniunea Naţională a Barourilor dinRomânia, şi a unui singur barou la nivelul fiecărui judeţ cu denumirea judeţuluirespectiv.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-04-23



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image