2016-12-10 11:05

EVENIMENT


''Şi alţii au şcoală şi mor de foame''. Abandonul şcolar într-o Românie europeană

 |  18:02
''Şi alţii au şcoală şi mor de foame''. Abandonul şcolar într-o Românie europeană
Sărăcie, dezinteres, mentalităţiînvechite. Salvaţi Copiii, UNICEF, Ministerul Educaţiei. Am enumerat treidintre cauzele abandonului şcolar în opoziţie cu trei organizaţii sauinstituţii care încearcă prevenirea şi reducerea acestuia. La patru ani de laaderarea României la Uniunea Europeană, creşterea ratei abandonului şcolarreprezintă un aspect îngrijorător. Dacă problema renunţării la şcoală acopiilor din mediul rural a fost tratată deseori în presa românească, acestmaterial doreşte să prezinte o parte din peisajul sistemului de învăţământ dinmediul urban, chiar din capitala unei ţări membră a UE.

Înciuda unei strategii dezvoltate la nivel comunitar care îşi propune să reducărata abandonului şcolar sub 10% până în 2020, în România a crescut în ultimiitrei ani de la 2 la 12%. Nu mai puţin de 350.000 de copii trăiesc în sărăcie caurmare a efectelor crizei, în timp ce 40 de mii renunţă în fiecare an laşcoală.

Mediulfamilial: una dintre cauze!

Cauzele abandonuluidin mediul urban provin în principal din două direcţii: mediul familial şiînsăşi şcoala. „Deşi sunt profesor de 30 de ani, nu mă pot împiedica să constatcă şcoala românească uneori nu oferă elevilor programe suficient de atractive”,declară directoarea Şcolii Centrale din Bucureşti, Maria Cojescu. De asemenea,coordonatorul de proiecte al organizaţiei Salvaţi Copiii, Leonard Andreescu,subliniază importanţa modelelor oferite de şcoală: „Ideal ar fi ca şcoala săfie ce era odată. Şcoala era condusă nu de profesori, cât de dascăli, erauadevăraţi pedagogi, oameni care se făceau iubiţi, deveneau modele şi reuşeausă-i atragă pe copii, să le insufle dragostea de carte”.

Fie din neştiinţă,fie din nepăsare, copiii sunt împinşi să renunţe la şcoală chiar de familiilelor. „Şi alţii au şcoală şi mor de foame”, ne spune Leonard Andreescu că esteunul dintre motivele invocate de familiile copiilor care îşi retrag sau carenici măcar nu-i înscriu în ciclul primar. Faptul că unii adulţi au reuşit înviaţă şi fără carte, că au parte de un serviciu sau o pensie, ori sunt asistaţisocial - mai pe scurt, că s-au „descurcat în viaţă” - constituie o cauză uneorisuficientă pentru ca alegerea privind accesul la educaţie a copiilor să fierespinsă.

Modelele promovate desocietate sunt, la rândul lor, un factor care alterează alegerile făcute deminori, dar şi de familiile acestora, care-i influenţează să aleagă altedirecţii decât pe cea a şcolii, de la vârste fragede. „Societatea românească de20 de ani încoace promovează nişte non-modele, în sensul că se poate atinge obunăstare materială foarte rapid, fără eforturi mari şi care nu presupun unnivel de pregătire intelectuală”, ne-a mai declarat doamna Maria Cojescu.

Dacă până în urmă cucâţiva ani, aproape toţi elevii terminau opt clase, situaţia din ultimii ani aînceput să capete accente dramatice. De la o rată a abandonului şcolar de doar2% (2007-2008) în România, datele furnizate de Institutul Naţional deStatistică relevă o creştere alarmantă cu nu mai puţin de zece procente anumărului de copii care abandonează şcoala (la sfârşitul lui 2009). Încontextul acutizării crizei economice, factor considerat determinant pentrucreşterea numărului celor care părăsesc sistemul de învăţământ, este deaşteptat ca această rată să fie şi mai mare.

Mariaare planuri mari

În cadrul programlui„A Doua Şansă” i-am găsit pe copiii care s-au pierdut pe drum şi care acum au luat şcoala de la capăt. Mariaare 14 ani, a început clasa întâi la vârsta de 7 ani şi lucrurile păreau sămeargă în sensul bun, până când părinţii ei au fost arestaţi pentru trafic dedroguri şi a rămas singură cu un frate de 2 ani. Era în clasa a doua când arenunţat la şcoală şi a trebuit să îşi ia în serios rolul de mamă şi de tată.

”Am rămas singură cu un frate de 2ani, eu l-am spălat, eu i-am dat să mănânce şi nu m-am mai dus la şcoală, amrămas repetentă”, declară Maria. După 2 ani,Maria a vrut să se întoarcă la şcoală şi să continue studiile, însă eradeja prea mare, iar şcoala nu o mai putea primi. Rămaşi singuri pe lume, ceidoi fraţi au fost preluaţi de un centru de plasament din Bucureşti şi auînceput să meargă din nou la şcoală. Fratele cel mic are acum 4 ani şi merge lagrădiniţă, iar Maria are planuri mari de viaţă: ”vreau să fac facultatea, vreausă învăţ o carte, să fac ceva în viaţă... dacă nu ai carte, nu ai parte, nu aiviaţă... nu ai nimic”, mărturiseşte Maria. Astăzi, pentru Maria şcoala a rămassingura salvare. Mama ei mai are de stat doi ani în închisoare, iar tatăl maiare de stat după gratii 12 ani.

Ionuţ,trimis la muncă de mic

Ionuţ are 14 ani şi este în clasa întâi. A pierdut şcoala îndetrimentul banului. Copilul povesteşte că a fost trimis la muncă atuncicând avea 10 ani . “Munceam la fiarevechi, încărcam, descărcam, aveam un milion salariu şi mâncare”. În schimb,tânărul spune că “banii mei îi dădeam lui mama şi ea îmi cumpăra haine,mâncare, ce aveam eu nevoie”. Cu timpul, Ionuţ a ajuns la concluzia că “orice şcoalăe bună, dacă nu ai şcoală, nu ai carte de muncă şi ce faci, sapi pentru o sutăde mii?”. Aşa că a început să meargă din nou la şcoală, dar pentru că pierduseprea mult timp, a reluat cursurile prin programul „A Doua Şansă”.

Guvernatorul BNR:„Copiii ăştia de la cine să înveţe?”

Situaţia învăţământului a fost comentată şi de guvernatorul BNR. Mugur Isărescua declarat, la începutul acestei săptămâni: "Să nu credem că trecerea Baculuidepinde numai de clasa politică. Am avea o problemă de fond dacă am gândi aşa.Trecerea Bacului ţine de foarte multe lucruri. Copiii ăştia de la cine săînveţe? Am scos în faţă câteva cohorte de mitomani care nu au avut bunul simţsă admită că au câştigat bani dintr-o oportunitate a tranziţiei".Promovabilitatea la bacalaureat în acest an a fost de 44,57%, cel mai micprocent din ultimele două decenii.

Slavaţi de afterschool

Asociaţia SalvaţiCopiii a dezvoltat programul COREI (Centrul de Orientare şi Resurse pentruEducaţia Incluzivă) care vizează copiii cu rezultate slabe la învăţăturăşi prezintă risc de abandon şcolar.Practic, copiii care prezintă dificultăţi în învăţare sunt ajutaţi deînvăţători să îşi facă temele sau să sedimenteze informaţiile pe care nu lereţin în clasă. Programul COREI este organizat sub forma unui after school şiadoptă metode de învăţare de tip occidental.Copiii sunt organizaţi pe centre de lucru (matematică, română, limbăstraină etc.), iar la fiecare centru există un cadru didactic care coordoneazăşi supraveghează activitatea elevilor. Programul COREI se desfăşoară în 32 dejudeţe din România şi este finanţat prin Fondul Naţional European. La capitolulprevenire, în România s-au implementat numeroase programe de acest fel. Subdeviza “Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală”, UNICEF dezvoltă o serie deastfel de programe. În colaborare cu Centrul Educaţia 2000+, UNICEF a început proiectul "Soluţiieficiente pentru prevenirea abandonului şcolar: costuri şi mecanisme" princare a extins baza de date deja existentă în ceea ce priveşte renunţarea la şcoală.Raportul explorează cauzele premature şi se concentrează pe trecerea de lagimnaziu la liceu, în oraşele mici sau la periferia oraşelor mari.

„A Doua Şansă”. Prevenim,dar nu tratăm

Dacă atunci când vorbim despre prevenire proiectele suntnumeroase, în ceea ce priveşte recuperarea copiilor care au abandonat şcoalasituaţia este mai puţin fericită şi asta pentru că există un singur program cepermite elevilor să se întoarcă la şcoală - “A Doua Şansă”. Programul seadresează celor care nu au finalizat studiile primare şi au depăşit cu patruani vârsta de şcolarizare specifică acestui nivel de învăţământ. Sunt incluşişi cei care nu au parcurs nici o clasă primară,sau au abandonat pe parcurs.

Cu alte cuvinte, “A Doua Şansă” estesingura metodă prin care elevii ce au abandonat şcoala îşi mai pot finalizastudiile. Pentru că după terminarea cursurilor, cei care încheie toatenivelurile au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului normal. Pentruelevii care au abandonat şcoala în ciclul gimnazial există varianta “A DouaŞansă pentru învăţământul secundarinferior”. Aici elevii cu vârste depeste 14 ani sunt sprijiniţi să-şi finalizeze studiile de bază şi să obţină ocalificare profesională de nivel I. Cât priveşte desfăşurarea orelor, aici intervinedecizia şcolii în funcţie de cerinţele elevilor. Astfel cursurile pot fi înregim seral, intensiv sau comasat (în perioada vacanţelor).


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-01-13

Mai multe imagini:
''Şi alţii au şcoală şi mor de foame''. Abandonul şcolar într-o Românie europeană
zoom
''Şi alţii au şcoală şi mor de foame''. Abandonul şcolar într-o Românie europeană
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image