2016-12-03 15:59

EVENIMENT


CAMPANIE PUTEREA. DEDESUBTURILE INDUSTRIEI FARMACEUTICE: Statul ne lasă fără medicamente ieftine

 |  21:00

Producătorii de medicamente au început să tragă semnale de alarmă cu privire la efectele pe care le vor resimţi pacienţii în viitorul apropiat, dacă nu se schimbă legislaţia cu privire la taxa claw back. Ei spun că, obligaţi de sumele uriaşe pe care le plătesc, vor scoate de pe piaţă medicamentele prea ieftine, printre care şi cele prescrise în afecţiuni ale sistemului cardiovascular. Totodată, unităţile de producţie din România, care asigură peste 8.000 de locuri de muncă, vor reduce din personal.

În forma actuală, taxa claw back impozitează preţul de pe raft al medicamentului, care include adaosul distribuitorului, adaosul farmaciilor şi TVA. Preţul producătorului reprezintă 70% din medicament, în timp de 30% reprezintă adaosurile terţilor.

„Menţinerea acestei taxe în forma actuală poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente generice“, a declarat Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Un alt efect negativ pe care această taxă îl va avea va fi faptul că investiţii de sute de milioane de euro ale producătorilor vor fi puse în aşteptare sau anulate, pentru că nu se pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung fără să se cunoască valoarea exactă şi durata de aplicare a acestei taxe.

Plată trimestrială, decontare anuală

Oficialii din cadrul APMGR spun că FMI nu a cerut o astfel de taxă, ci doar controlul cheltuielilor din sănătate, iar după implementarea ei, au numit-o una „temporară”.

Producătorii sunt intrigaţi de modalitatea de calcul a taxei pe care o plătesc trimestrial, care este în neconcordanţă cu decontarea făcută de către CNAS, în 360 de zile. Ei vor stabilirea unui plafon maxim al valorii taxei plătite într-un an de către companii, stabilit în cuantumul a 5%. De altfel, Comisia de Sănătate din Senat a acceptat acest plafon, însă abia pentru anul 2014.

Consum în scădere

Din lista de medicamente ce s-ar putea scoate de pe piaţă pot face parte cele pentru bolile cardiovasculare, antiinfecţioase şi cele pentru sistemul nervos central. Alternativă la acestea vor fi medicamentele foarte scumpe, pe care mulţi dintre pacienţi nu şi le vor mai putea permite.

Deja consumul de medicamente este în scădere. În ultimii cinci ani (din 2007 şi până în prezent) s-a înregistrat o scădere de 5%. Dacă în 2007 se comercializau 520 de milioane de cutii de medicamente, în prezent cifrele arată un număr de 420 de milioane de cutii.

„În multe ţări europene nu se percepe taxa claw back pentru medicamentele generice, tocmai pentru a creşte accesul populaţiei la tratament“, mai spune preşedintele APMGR.

Un infarct la 30 de minute

România ocupă locul trei în lume la mortalitatea din cauze cardiovasculare. Conform datelor statistice valabile pentru anul 2011, două decese din trei sunt provocate de afecţiuni ale inimii şi vaselor de sânge. Aceleaşi statistici arată că, la fiecare 20 de minute, un român suferă un accident vascular cerebral, iar la fiecare 30 de minute un român face infarct. Unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar şapte milioane au probleme din cauza bolilor cardiovasculare.

Citostaticele, re-exportate pentru profit

Faptul că CNAS decontează banii într-un interval de timp atât de mare, ajungându-se până la 360 de zile, determină producătorii să nu mai comercializeze anumite medicamente la noi în ţară, ci doar la export. Vorbim aici de citostaticele vitale pentru bolnavii de cancer. Pacienţii sunt nevoiţi să meargă în străinătate să le cumpere.

Preţurile mici, impuse de Ministerul Sănătăţii la nivelul ţării noastre, favorizează fenomenul de re-exportare, atât de des întâlnit. Practic, un medicament intră în ţară şi nu rămâne, pentru că este vândut din nou la export, de unde distribuitorii îşi primesc banii pe loc.

Citostaticele sunt furnizate prin circuit închis, în spitale şi în farmaciile spitalelor, iar pacienţii sunt nevoiţi să aştepte după bugetul spitalelor, care lipseşte de foarte multe ori. Statisticile arată că în România mor anual peste 46.000 de persoane bolnave de cancer. Bugetul alocat tratamentului cancerului în România este de 179 milioane de euro, în timp ce consumul real de medicamente se ridică la aproximativ 300 milioane de euro.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-09-06

TAGURI: medicamente, claw- back, taxa, producatori, infarct, cancer, citostatice, consum, pret, adaos



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

MIHAI
29 Feb 2012

Prostii! Nu producatorii sunt cei care re-exporta ci distribuitorii! Acest fenomen a luat o asa mare amploare incat apar din ce in ce mai des situatii in care stocuri pe mai mult de o luna pleaca in afara, vezi cazul euthyrox-ului. Intrebati-i pe cei de la Chimimport unde au vandut anul trecut medicamentul dupa ce l-au adus din Germania.

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Producătorii de mobilă: "Participarea la târguri internaţionale este blocată!” Programul de participare la târguri şi expoziţii internaţionale este blocat de câteva luni,... 28 Noi 2016 | (0)
Un sfert din consumul zilnic de gaze al României, asigurat din import În această perioadă a anului, circa un sfert din consumul zilnic de gaze provine din import,... 15 Noi 2016 | (0)