2018-11-15 14:45


Tăriceanu și Dragnea RĂSPUND criticilor Comisiei Europene: ”Sunt cel puțin SURPRINZĂTOARE”

 |  20:17
Tăriceanu și Dragnea RĂSPUND criticilor Comisiei Europene: ”Sunt cel puțin SURPRINZĂTOARE”

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, declară, în scrisoarea comună adresată oficialilor Comisiei Europene, că sunt "cel puţin surprinzătoare" preocupările exprimate de aceştia privind lipsa de transparenţă şi de consens mai larg în dezbaterea despre Legile Justiţiei, dar şi referitoare la modificarea codurilor penale.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă, într-o scrisoare comună adresată oficialilor Comisiei Europene, că sunt îngrijoraţi cu privire la "modul incorect" în care aceasta a fost informată "în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema Justiţiei din România"

”Dragă domnule Preşedinte al Comisiei Europene

Dragă domnule Prim Vice-Preşedinte al Comisiei Europene,

Ne exprimăm aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma justiţiei şi modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României, directivele europene şi deciziile CEDO pronunţate în această materie.

Totodată ne exprimăm la rândul nostru speranţa că vom încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Elaborarea şi examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale, acestea fiind supuse controlului constituţional realizat de Curtea Constituţională a României. in cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională a României verifică atât conformitatea cu legea fundamentală, cât şi respectarea standardelor Comisiei de la Veneţia.

Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a standardelor în materie de justiţie la nivel european. Amintim în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la clarificarea statutului procurorilor şi judecătorilor şi necesitatea separării carierelor acestora.

De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu privire la independenţa şi reforma sistemului judiciar.

În acelaşi timp însă ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema justiţiei din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic. În acest cadru, toţi cei preocupaţi de reforma justiţiei au avut ocazia de a formula amendamente şi observaţii de care s-a ţinut seama în procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanentă a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic și a celorlalţi participanţi la actul de justiţie. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni şi au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, pe toată perioada desfăşurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesaţi să urmărească îndeaproape argumentele şi votul pentru fiecare amendament.

Referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce priveşte consensul realizat faţă de aceste legi, vă informăm că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. O bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele din opoziţie, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate de către cei prezenţi la dezbateri.

În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puţin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparenţă şi consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloş, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal şi 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanţă de urgenţă, fără nicio dezbatere publică şi fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a asociaţiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferenţa diametral opusă a atitudinii reprezentanţilor Comisiei în două momente esenţiale privind dezbaterile din România pe tema justiţiei nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc.

Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare și obiectivă a reformei justiţiei din România. În acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituţional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfăşurare, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe.

La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, și preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a Codului de procedură penală, în condiţiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. De asemenea, jurisprudenţa CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naştere abuzurilor sancţionate de CEDO. Deşi dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunţate în acea Directivă. Dezbaterile parlamentare care urmează, se vor bucura de aceeaşi transparenţă şi deschidere la dialog ca şi în cazul legilor privind sistemul judiciar. In acelaşi timp, considerăm că cei care au informat Comisia cu privire la modificările celor două coduri în materie penală, respectiv procesual penală ar fi trebuit să prezinte şi deciziile Curţii Constituţionale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituţionale, fapt care atrage obligaţia Parlamentului de amenda legislaţia în acord cu deciziile Curţii care sunt definitive şi obligatorii.

Ar fi nefiresc şi contrar principiilor europene să se susţină că aceleaşi prevederi legale care reglementează activitatea justiţiei sunt în conformitate cu principiile europene într-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independenţa justiţiei în România.

Având în vedere toate cele de mai sus, considerăm că manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiţiei reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituţii pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere.

Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

Bucureşti, 24 ianuarie 2018


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-01-24

TAGURI: scrisoare, comisia europeana, liviu dragnea, calin popescu tariceanu
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CHICHIRAU MONICA
24 Ian 2018

Ei ?cum stam cu dezinformarea matusa Macovei ? Ce mai ai de zis?Stii ce ar trebui sa patesti pentru inducerea in eroare a organelor abilitate?Ar trebui sa fii scoasa pe usa din dos din parlamentul European si cu un sut in fund matusa Esti batrana dar minti cu nerusinare
PATRU
25 Ian 2018

Tariceanu si dragnea tupeu fara margini.pai ce vreti voi este distrugerea legilor justitie si scaparea infractorilor.si apoi ce treaba au oamenii cu ce vreti voi.nu ati spus in programul de guvernare in 2016 de aceste schimbari si de alte aberatii.nu va mai sustine nici dracu poate doar aurolacii si pe cei pe care ii cauta moartea pe acasa
ANONIM
25 Ian 2018

ASEMENEA HAIDUCIE NU A EXISTA IN ISTORIA TARII. DUPA 1989 AM FOST CAPTURATI DE BANDITI SI MAFIOTI CARE AU FURAT TOT CE SE PUTEA FURA ECONOMIA NATIONALA, AVUTIA NATIONALA, ACUM SUNTEM INTR-O FORMA SOFISTICATA DE SCLAVAGISM MODERN.LA NIVEL COLECTIV RO ESTE O ADUNATURA DE HIENE TURBATE. NISTE BESTII ORDINARE AU DISTRUS ROMANIA I-AU ALUNGAT PE ROMANI DIN TARA. TERITORIU TARII VA FI ANEXAT IREVERSIBIL CAT DE CURAND DE CATRE ALTE NATII .
ANONIM
25 Ian 2018

Intr-adevar, Macovei si tariceanu, ambii pruncii lui Iliescu, sluga la Hohenzolernii nemtesti, cari l-au creat om de stat, de pcr, de ce mai fu. Sunt atat de rai si de hulpavi acesti doi ca isi urasc si copii fratilor si cer sa fie exterminati; zihonia asta o baga intre ei fundatia coanei Marghioala Lu Duda, cumnatica lor dp tatal bolsevicul nr 1. Are si coana Marghilitza cu ce sa se laude, ea, prinipesa, socrul bolsevicul Al Mare, atat de mare ca il unse din nimic in urss pe gorbi mare sluga la bascula din nemtia. Cand s-o termina odata?
Random image



Ultimele stiri






loading...